Linkuri accesibilitate

Gheorghe Cojocaru: „Primul plan de unire în 1918 a Basarabiei și României într-un singur stat a aparținut guvernului lui Vladimir Lenin”


Gheorghe Cojocaru

Un punct de vedere săptămânal în dialog.

La întâlnirea lor săptămânală în studioul Europei Libere, Vasile Botnaru și invitatul său, istoricul Gheorghe Cojocaru, au discutat despre aspecte noi ale Unirii, scoase la iveală în anul Centenarului.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:35 0:00
Link direct

Gheorghe Cojocaru: „Cum e și firesc, în anul Centenarului Unirii interesul față de trecutul istoric este mai pronunțat ca niciodată. Deși evenimente istorice care au culminat cu revenirea Basarabiei la trunchiul românesc sunt cunoscute, la fel sunt cunoscute și interpretările pe marginea lor, confruntările de opinii cu siguranță vor continua și pe parcursul următorului Centenar.”

Europa Liberă: Năravul politicienilor este să tragă o spuză ideologică, propagandistică peste orice aniversări, dar sunt, totuși, lucruri necunoscute, aspecte noi, pe care specialiștii în istorie le scot la iveală acum, în anul Centenarului?

Gheorghe Cojocaru: „Da, mai ales cele legate de contextul regional și internațional, fără a căror cunoaștere evenimentele desfășurate la Chișinău nu pot fi examinate în profunzime. De exemplu, prea puțin se cunoaște despre faza inițială a raporturilor autorităților bolșevice cu cele române, în special, după ruperea unilaterală a relațiilor cu România la începutul lunii ianuarie 1918 și la fel prea puțin sunt cunoscute intențiile și planurile de atunci ale guvernului lui Vladimir Lenin (Ulianov) față de România și față de fosta gubernie Basarabia.”

Europa Liberă: Rămânând la această perspectivă, ce ar avea de comunicat astăzi publicului larg cercetătorii trecutului?

Gheorghe Cojocaru: „În raport cu Basarabia și România, intențiile noilor autorități bolșevice mergeau până departe, până la tentativa de a-l detrona pe regele Ferdinand, instalat împreună cu întreg Guvernul la Iași atunci, și de a instaura în loc un „guvern socialist româno-basarabean al sovietelor”. Noua republică a sovietelor, fiind vorba de România împreună cu Basarabia, trebuia să devină „un nou aliat socialist” al guvernului muncitoresc-țărănesc în frunte cu același Ulianov (Lenin).”

Europa Liberă: Dar cine erau autorii și promotorii unor asemenea scenarii?

Gheorghe Cojocaru: „Aceste scenarii sau inițiative se integrau perfect în planurile bolșevice de a aprinde flacăra revoluției mondiale, iar România era văzută atunci ca un loc potrivit pentru a da o asemenea lovitură și a deschide o breșă mai departe în direcția Balcanilor. Inițiativa aceasta era discutată la cel mai înalt nivel politic, iar cel care o promova și care își va asuma misiunea sovietizării Basarabiei și României nu era nimeni altcineva decât faimosul Cristian Rakowski, fostul lider socialist al Balcanilor, care aderase la partidul bolșevic în 1917. Rakovski și-a stabilit statul major la Odesa, de unde urmărea să dea lovitura armată împotriva României, însă n-a reușit, deoarece sovietele au fost alungate din Odesa de armatele austro-germane și ucrainene.”

Europa Liberă: Cum ați califica aceste încercări și planuri bolșevice de a trece Nistrul atunci, în 1918, care consună cumva cu ideile Moldovei Mari?

Gheorghe Cojocaru: „Acestea au marcat începutul unei confruntări politice și diplomatice de uzură între cele două țări - România și Rusia Sovietelor. Iar astăzi, din perspectiva Centenarului Unirii, este cazul să precizăm, oricât ar suna de paradoxal, că primul plan de unire în 1918 a Basarabiei și României într-un singur stat a aparținut guvernului lui Vladimir Lenin (Ulianov), bineînțeles, sub flamura roșie a dictaturii proletariatului.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG