Linkuri accesibilitate

Cele trei partide maghiare din România susțin în Rezoluția lor pentru 2018 că la 100 de ani de la Declarația din 1918 sunt gata „pentru un nou început”.

Fruntașii maghiarilor din România s-au grăbit să vorbească despre aniversarea celor 100 de ani de la Marea Unire chiar înaintea liderilor partidelor tradiționale. Au furat startul sub titlul anunțat încă de anul trecut, „O mie de ani în Transilvania, o sută de ani în România”. Președintele Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, Kelemen Hunor care a lansat acest slogan, s-a gândit probabil că a venit vremea să le reamintească românilor că ungurii n-ar trebui să fie o minoritate tolerată, ci una respectată, care are o istorie lungă în Ardeal.

Apelul la istorie ar putea fi nefericit, când este vorba despre două comunități rivale. Românii n-au încetat să le reproșeze maghiarilor felul în care s-a purtat Budapesta cu minoritățile în perioada administrației Austro-Ungare, iar maghiarii s-au plâns în ultimii aproape 30 de ani de marginalizarea lor și de faptul că drepturile lor au rămas doar pe hârtie și că Bucureștiul ar fi interesat doar de asimilarea lor.

Kelemen Hunor
Kelemen Hunor

O reconciliere reală nu a avut loc niciodată, dar acum la 100 de ani de când maghiarii au devenit cetățeni români, au dreptul la propriul lor bilanț. Rezultatul nu va fi pozitiv și chiar dacă ar fi, ungurii nu se vor putea bucura niciodată de sărbătoarea centenarului României. La 1918, România a primit Transilvania, pe care Ungaria a pierdut-o odată cu 70% din teritoriul pe care îl administra până atunci. Această situație face ca maghiarii din România să nu poată sărbători centenarul unirii, cu atât mai mult cu cât printre condițiile unirii așa cum au apărut în Declarația de la Alba Iulia se număra și cea care preciza „deplina libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare” și faptul că „fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa prin indivizi din sânul său”.

Cele trei partide maghiare din România (Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul Civic Maghiar şi Partidul Popular Maghiar din Transilvania) susțin în Rezoluția lor pentru 2018 că la 100 de ani de la Declarația din 1918 sunt gata „pentru un nou început” în așa fel încât să găsească soluții pentru „problemele” care „dezbină” comunitatea română de cea ungară.

Printre soluțiile identificate de maghiari se află autonomia în cele trei forme pe care aceștia le doresc: i) autonomia culturală, adică autoadministrarea educației și culturii; ii) autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc, format din trei județe aflate în centrul României (Harghita, Covasna și parțial Mureș). Această autonomie ar presupune ca limba maghiară să aibă în această regiune același statut cu limba română, iar instituțiile Ținutului să aibă drept de legiferare în domenii precum economie, administrație publică, educație, cultură; iii) autonomie administrativă și statut bilingv special pentru locurile în care trăiesc comunități maghiare consistente: este vorba despre Partium, regiune care cuprinde județele Arad, Bihor, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Timiș (plus alte două regiuni din Ucraina și Ungaria). Aceste soluții nu sunt noi și au fost enunțate încă de acum 25 de ani, iar apoi reluate într-o formă sau alta an de an.

Liderii politici români au răspuns abrupt și dur Rezoluției formațiunilor maghiare. Președintele PSD, Liviu Dragnea, a spus că autonomia teritorială pentru Ținutul Secuiesc „este un lucru neconstituțional și de neacceptat”, în vreme ce un coleg de partid, deputatul Răzvan Rotru a propus chiar organizarea „imediată” a unui referendum pe tema autonomiei locale. Eugen Tomac de la PMP socotește că Rezoluția maghiarilor ar fi „o provocare grosolană” menită să ducă la „tensiuni inutile în România”. Eurodeputata ALDE, Norica Nicolai susține în plus că cererile maghiarilor ar fi un “act de ostilitate” la adresa statului român.

Propunerile celor trei partide maghiare din România chiar dacă au și o latură care ține de orgoliul național, sunt direcționate mai mult spre propria comunitate, ca un semnal că liderii lor politici continua să-și păstreze obiectivele. În plus, ar putea fi de ajutor la alegerile din Ungaria, un fel de stimul care să-i facă pe maghiarii din România să participe în număr mai mare la scrutinul din țara vecină (și eventual să-l susțină pe actualul premier Viktor Orban care investește an de an sume tot mai mari de bani în Ardeal).

În planul politicii interne, Rezoluția maghiarilor nu va avea niciun efect, fiindcă propunerile făcute nu sunt noi și liderii partidelor semnatare vor să-și atingă țintele pe căi legale nu prin forță. Pe de altă parte, PSD are nevoie să-și păstreze relațiile bune cu UDMR, ca plasă de siguranță în Parlament, în cazul unor defecțiuni de parcurs, iar declarațiile naționaliste generate acum sunt de moment și nu vor angrena mișcări în teritoriu.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG