Guvernul moldovean prin Biroul său pentru Relații cu Migrația, ajutat de oficiul moldovean al Organizației Internațională pentru Migrațiune, a încercat timp de aproape un an să atragă emigranții în elaborarea de politici guvernamentale pe care le implementează acasă. Cum s-a încheiat acest efort?
Rezultatele acestui efort sunt deocamdată abstracte. E vorba de niște propuneri de politici publice doar şi care nu e limpede dacă vor fi sau nu aplicate de autoritățile moldovene. Propunerile au fost formulate în aşa numitele grupuri de excelență ale diasporei, cinci la număr, create anul trecut, din care fac parte experți moldoveni înalt calificați din diasporă şi de acasă. Propunerile vizează cinci domenii, între care justiție, cercetare şi medicină.
Grupul de excelenţă pentru justiție, bunăoară, a propus, după ce a organizat două seminare tematice pentru 50 de judecători moldoveni, familiarizarea sistematică a magistraţilor din Moldova cu jurisprudența principalelor instanțe judiciare internaționale care își au sediul în Haga și anume Curtea Internațională de Justiție, Curtea Penală Internațională și Curtea Permanentă de Arbitraj.
În domeniul economiei și cercetării, propunerile au vizat îmbunătățirea activității Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare creată la începutul anului prin fuzionare a două instituții publice responsabile de domeniu.
Grupul de excelență în medicină a venit cu mai multe propuneri de natură să impulsioneze dezvoltarea științei și a cercetării biomedicale. Una ar fi obligarea universităţilor, inclusiv celor de medicină să cheltuie jumătate din resursele disponibile pentru ştiinţă, nu pentru întreţinerea sediilor sau a cadrelor didactice. Aceste propuneri nu necesită investiţii financiare, ci doar voinţă politică, a subliniat conducătorul acestui grup, Ion Toma, profesor la o clinică din Washington. Plecat în urmă cu 23 de ani din Moldova, Ion Toma a părut să fie cel mai critic la prezentarea rezultatelor acestui efort de atragere a expertizei migranților:
„O întrebare foarte principială este cine o să realizeze aceste propuneri. desigur că asta e funcţia guvernului, dar când se ajunge la schimbarea cadrului legislativ intervine o problemă. Diaspora e limitată în timp şi posibilităţi de a sta în Moldova de a implementa proiectele însăși.”
Secretarul general al Guvernului, Lilia Palii, a menţionat că atragerea expertizei înalt calificate a diasporei este foarte importantă, dar nu a adus prea multă claritate în ce priveşte utilizarea acesteia:
„Sper eu că acele propuneri de politici publice care au fost prezentate şi care o să fie diseminate o să fie preluate de ministere.”
Deşi efectele acestui program, finanţat exclusiv de Organizaţia Internaţionale pentru Migraţie dintr-un grant de 200 de mii de dolari, par deocamdată incerte, directorul de program al Organizaţiei, Ghenadie Creţu, a anunţat azi o posibilă prelungire a proiectului:
„Suntem în așteptarea unei confirmări de prelungire a acestui proiect. Rezultatele preliminare demonstrează necesitatea continuării şi replicării acestui proiect pentru a îl transforma în unul durabil, al permanentiza graţie faptului că există interes. Deşi a existat iniţial un scepticism din ambele părţi, am văzut că a fost totuşi un interes şi o contribuţie sub forma acestor cinci propuneri de politici publice.”
Rezultate mai practice pare să producă cea de-a doua componentă a acestui proiect, cea care se referă la predarea limbii române pentru copii migranţilor moldoveni în centre educaționale din afara ţării. Au fost elaborate o curriculă de studiu, un ghid pentru profesorii de limbă română şi alte materiale didactice preluate iniţial de 10 centre educaţionale şi ulterior extinse în alte trei.
