Linkuri accesibilitate

„Simt parcă o trezire a neamului, se uită lumea mai cu valoare la lucrurile noastre tradiţionale” (VIDEO)


Expoziţia „Fabricat în Moldova”, 2018

Reportaj la expoziţia „Fabricat în Moldova” de la Chișinăi care promovează produsele moldoveneși

Tot mai mulţi antreprenori din Republica Moldova aleg să producă bunuri şi servicii cu specific tradițional. Oficial, astăzi funcţionează câteva zeci de agropensiuni turistice, spre deosebire de începutul anilor două mii când puteau fi numărate pe degetele de la o mâna. La fel în domeniile gastronomic şi de confecţii. Ce-i motivează pe antreprenori să-şi investească efortul şi banii în produse cunoscute doar în Moldova şi cum îşi propun să cucerească pieţele din afară?

Ce-i motivează pe antreprenori să-şi investească efortul şi banii în produse cunoscute doar în R. Moldova?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:40 0:00
Link direct


Agropensiuni cu acoperiş din stuf şi sobă cu lejancă, ateliere unde se confecţionează bundiţe şi căciuli din blană de cârlan sau cofetării ce oferă dulceţuri tradiţionale – sunt doar câteva dintre produsele şi serviciile care au priză, mai ales în ultimii ani, la consumatorii din Republica Moldova.

Ina Căpăţînă
Ina Căpăţînă

Ina Căpăţînă este proprietara unei companii de producere a magiunurilor şi jeleurilor din pomuşoare. Se laudă mai ales cu dulceaţa din cireşe amare care, spune ea, pe timpuri se servea numai în casa boierilor:

„Însăşi ideea asta este de a aduce în casa oamenilor tradiţia de servi dulceţurile naturale, cu ceaiuri, cu cafea, la sărbători, adică, să fie un component important pe mesele moldovenilor şi nu numai. Pe timpuri, cafeaua se servea în casa boierilor cu dulceaţă de cireşe amare în farfurele foarte mici. Persoana care era dorită în casa lui i se punea mai multe cireşele, persoana mai puţin dorită primea mai puţine cireşele. Oamenii se interesează, majoritatea care au gustat dulceţurile şi produsele noastre îşi aduc aminte de gustul copilăriei, gustul de la sate şi asta ne bucură.”

La prisaca lui Grigore
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:13:18 0:00

În ultimii ani, cu ajutorul proiectelor finanţate de contribuabilii europeni şi cei americani, a început să fie promovat turismul local iar pensiunile agricole au apărut ca ciupercile după ploaie. Bunăoară, în urmă cu câţiva ani Ana Statova a fost sprijinită să-şi deschidă un restaurant cu specific găgăuz în localitatea Congaz din sudul ţării. Astăzi a dezvoltat un întreg complex turistic şi este mândră mai ales de cele câteva căsuţe tradiţionale: cu acoperiş din stuf, covoare din lână şi sobe cu lejancă:

„Ştiţi, iubesc foarte mult această ţară şi ţin foarte mult la tradiţiile noastre. Am decis să conservez tot ce făceau bunicii noştri astfel încât generaţiile viitoare să nu piardă legătura cu strămoşii. Promovez bucatele noastre, mai ales cele cu specific găgăuzesc, covoarele noastre, prosoapele cum se ţeseau pe timpuri. Să ştiţi că noi nu apreciem la justa valoare tot ce avem. Străinii însă sunt foarte interesaţi de produsele noastre. La pensiune am avut oaspeţi din Austria, Germania din Turcia cu toţii mi-au spus că nu au mai văzut aşa ceva.”

Constantin Cojan
Constantin Cojan

Nu doar turismul şi gastronomia sunt pe placul consumatorilor. Şi textilele cu specific tradiţional încep să fie tot mai căutate. Meşterul popular Constantin Cojan de la Colibaşi, Cahul produce căciuli din blană de cârlan, bundiţe şi pielicele:

„Asta eu am învăţat de la tatăl meu. Când m-am trezit la viaţă, de multe ori spun, am văzut prima dată acul şi aţa.”

Europa Liberă: Sunt întrebate astăzi bundiţele, căciulele tradiţionale?

Constantin Cojan: „Da, da, da! Eu am fost şi la expoziţia internaţională de la Milano, deci, au plecat şi de acolo lucrările noastre în diferite părţi ale lumii. Fiind aici în Chişinău tot pleacă în diferite părţi. Pot să spun că pe toate meridianele se poate găsi lucrul nostru de la Colibaşi. Eu în ultimul timp simt parcă o trezire a neamului, se uită lumea mai cu valoare la lucrurile noastre tradiţionale.”

Până duminică, la Chişinău are loc expoziţia „Fabricat în Moldova” a cărei menire e să promoveze producţia autohtonă inclusiv pe pieţele din afară. În prima zi a expoziţiei am stat de vorbă cu reprezentantul Camerei de comerţ din Vasliu, Vasile Ciubotariu, care este interesat de colaborări cu antreprenorii din Republica Moldova, mai ales cei care produc bunuri cu specific tradiţional care astăzi, spune el, cu greu pot fi întâlnite în ţara vecină:

„Nu mai au acel spirit autentic, neaoş, cum se spune la noi. Este prea comercial, pe când aici s-a păstrat încă spiritul rustic. Cred că aici un pic trebuie lucrat şi la noi. Asta se vinde cel mai bine şi modul în care se păstrează şi se prezintă mai departe. Odată cu intrarea în Uniunea Europeană i-am lăsat pe alţii să vină la noi să producă. Nu mai suntem în prim plan ca şi producători. Asta este marea problemă la noi. Încercăm să reînvăţăm să producem, să ştim să ne vindem produsele. Cred că avem de lucrat împreuna asupra acestui aspect.”

Antreprenorii cu care am stat de vorbă, cei care se ambiționează să producă bunuri cu specific tradiţional o fac nu doar din interes comercial. Şi asta pentru că se simt un fel de promotori ai imaginii ţării şi îşi asumă responsabilitatea de a fi cartea de vizită a Republicii Moldova, inclusiv peste hotare.

XS
SM
MD
LG