Majoritatea guvernamentală de la Chişinău a eşuat astăzi să treacă prin Parlament amendamentul legat de introducerea în Constituţie a sintagmei „integrare europeană”. Fiind o idee mai veche a partidelor pro-europene moldovene, iniţiativa a fost readusă brusc în discuţie de democraţi într-un moment în care puţini s-ar fi aşteptat s-o facă: tocmai după ce îşi anunţaseră răsucirea ideologică de la pro-europeni la formaţiune pro-Moldova. Foştii parteneri ai democraţilor din coaliţiile pro-europene anterioare, liberalii şi liberal-democraţii, au refuzat să pună umărul la promovarea proiectului.
Liberalii şi liberal-democraţii cred că democraţii au avut nevoie de includerea sintagmei „integrare europeană” în Constituţie pentru a calma îngrijorările celor ce i-au suspectat, imediat după afişarea unei noi viziuni doctrinare, de abandonarea cursului pro-european. De aceea au aşteptat de la ei mai multă flexibilitate.
Ca obiect de discuţie, cele două formaţiuni au pus pe masa de negocieri un alt amendament constituţional care să fie adoptat „la pachet” cu cel dorit de democraţi, şi anume cel legat de denumirea limbii oficiale din Constituţie.
Liderul democraţilor, Vlad Plahotniuc, îi avertizase însă de la bun început că subiectul nu suferă niciun fel de negociere. Aşa că lucrurile au părut sortite eşecului de la bun început.
Astăzi, când a devenit clar că nici liberalii, nici liberal-democraţii nu au de gând să ridice mâinile în favoarea amendamentului, democraţii au trecut la atac.
„Au întors spatele integrării europene”, le-a aruncat de la tribuna parlamentului speakerul Andrian Candu.
Ireversibilitatea direcţiei europene se asigură prin reformele din Acordul de Asociere, nu prin echilibristică retorică...
„Îmi pare rău. Era să fie şansa ca această sintagmă în Constituţie să pună o barieră foarte puternică pentru ideile de aderare a R. Moldova la Uniunea Eurasiatică”, a adăugat Marian Lupu.
Ca şi acum o săptămână, liberal-democraţii le-au spus însă democraţilor că ireversibilitatea direcţiei europene se asigură prin reformele din Acordul de Asociere, nu prin echilibristică retorică şi politică.
„Reveniţi la implementarea Acordului de Asociere şi la o comunicare serioasă şi responsabilă cu instituţiile europene. Noi nu vom vota atâta timp cât guvernarea va încălca Acordul de Asociere,” a declarat deputatul liberal-democrat, Vadim Pistrinciuc.
Înainte de votul din parlament, liderul liberal Mihai Ghimpu explica astfel insistenţa colegilor săi de a scrie în Constituţie, pe lângă sintagma dorită de democraţi, şi denumirea limbii române:
„Să nu ne facem de ruşine, vorbind de integrare europeană, dar cu o identitate şi o limbă falsă”.
Analistul politic Nicolae Negru, care de altfel sprijină în egală măsură ideea introducerii în legea supremă a ambelor sintagme, şi cea de „limba română”, şi cea de „integrarea europeană”, crede că democraţii au comis o eroare atunci când şi-au tratat foştii parteneri din coaliţiile pro-europene ca pe nişte formaţiuni ce nu mai contează.
„S-a iniţiat un joc politic, crezându-se că în orice situaţie PD are de câştigat. Din punctul meu de vedere, nu are de câştigat. Oricum ai da, e un eşec: PD nu şi-a atins scopul. Prin urmare, alegătorul poate ajunge la ideea că Vlad Plahotniuc nu mai e atât de atotputernic”.
Spre deosebire de democraţi, mai crede Nicolae Negru, în aceste circumstanţe, celelalte două grupuri parlamentare îşi pot permite luxul de a se ambiţiona, chiar şi în chestiuni atât de sensibile cum e cea legată de vectorul pro-european, pentru că: „Electoratul PL şi PLDM a rămas atât de puţin, că acestea nu au ce pierde”.
Democraţii, pe de altă parte, au mai anunţat astăzi că ar putea organiza un referendum pe această temă într-o zi cu parlamentarele viitoare, dar practic nimeni nu crede în seriozitatea acestor declaraţii.
