Linkuri accesibilitate

Ce aduce rău și ce aduce bun Moldovei plecarea moldovenilor din țară


O convorbire cu Eliahu Ben Moshe, expert în demografie.

Republica Moldova parcurge o continuă tranziție demografică, care accentuează două procese complexe: reducerea numărului populației și îmbătrânirea. Vă prezentăm o convorbire cu Eliahu Ben Moshe, expert în demografie, care a asistat Biroul Național pentru Statistică (BNS) de la Chișinău în aplicarea noilor metodologii pentru estimarea cât mai relevantă a statisticii populației și migrației.

Ce aduce rău și ce aduce bun Moldovei emigrarea moldovenilor
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:52 0:00

Eliahu Ben Moshe: „Un mare progres a fost făcut de către Biroul Național de Statistică al Moldovei în 2019, lucru care mai înainte nu puteau să-l facă anume în ceea ce privește estimările acelor valuri de migranți. Din 2019, deja Biroul Național de Statistică din Moldova poate face aceste estimări ale populației care este considerată acum de a fi la 2.600.000 și aceasta poate părea la o primă vedere destul de complicat de a forma aceste estimări în ceea ce privește numărul populației, dar lucrul care ne interesează cel mai mult este anume acea populație care locuiește în Moldova stabil. Situația este foarte interesantă, întrucât Moldova are hotarele deschise, în primul rând cu România, dar nu numai. Aceste fluxuri de migrație sunt foarte active, deci numărul lor este foarte mare, în același timp, ei migrează din țară și apoi mulți din aceștia se întorc și Biroul Național de Statistică a reușit, începând cu 2014, an după an să poată face aceste estimări ale populației și la moment noi avem deja această cifră estimată pentru începutul anului 2022, adică 1 ianuarie 2022. Și aceste realizări au fost posibile în Moldova astfel încât organizațiile internaționale prețuiesc acest lucru, aceste schimbări care s-au făcut de către Biroul Național de Statistică, fiindcă mai devreme, când acest lucru nu se făcea, noi aveam niște date pe care neformal le numim imaginare. Deci, ca cifră se dădea 3,5-3,7 milioane, dar noi știam că situația este un pic diferită, însă nu puteam arăta.”

Chiar dacă la începutul anului 2019, în Republica Moldova locuiau 2,68 de milioane de persoane cu reşedinţă obişnuită, datele colectate din cele 32 de raioane, trei municipii și două regiuni autonome arată o populaţie de peste 3.000.000 de cetățeni. Demograful israelian Eliahu Ben Moshe, de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, care se ocupă de aproape 20 de ani de evoluțiile demografice din Moldova explică de ce există această diferență.

Eliahu Ben Moshe, expert în demografie.
Eliahu Ben Moshe, expert în demografie.

Eliahu Ben Moshe: „Biroul Național de Statistică la moment actualizează aceste estimări și pentru prima dată va fi menționată anume această abordare, această nouă definiție de estimări ale populației la nivel de raion, lucru care se va face la 11 iulie, folosindu-se de acum înainte o abordare diferită comparativ cu ceea ce se făcea mai înainte, dar, bineînțeles, progresele iau timp. Dvs. la început ați menționat și două alte surse pe lângă Biroul Național de Statistică. Aș vrea să explic de unde apar aceste diferențe. Să începem cu Registrul populației sau cu faptul că Agenția Serviciilor Publice dă aceste cifre bazându-se pe ceea ce este înregistrat în acest registru oficial al populației Republicii Moldova, aceste cifre menționează populația legală, așa-numită „legală” din punctul de vedere al statisticienilor. Aș vrea acum să explic ce înseamnă populație legală. Populație legală înseamnă orișice persoană care cândva a fost înregistrată în Registrul populației, dar mai departe nu se ia în considerare dacă aceste persoane au rămas pe loc sau au plecat din țară. Adică, populația legală are aceleași drepturi ca și oricare alte persoane, de exemplu, au dreptul la vot. Aceste persoane de multe ori sunt plecate, dar totuși, având acest drept la vot, ele se pot întoarce când este o campanie electorală, vine ziua votării, ei se pot întoarce (și mulți din ei așa și fac) și vota. De aceea aceste persoane plecate care nu trăiesc în Moldova, dar sunt înregistrate în registru, nu pot fi scoase din acest registru și acest număr este foarte mare, este vorba de fapt de mai mult de 4.000.000 de persoane, mai mult de 4.000.000 sunt înregistrate în Registrul populației. Și acest lucru este corect, dacă privim din punctul de vedere al alegerilor.”

Europa Liberă: Aici se include și regiunea transnistreană?

Eliahu Ben Moshe: „Da, include și acele persoane care sunt în partea transnistreană și care sunt înregistrate în registru. Acest lucru este corect din punctul de vedere al alegerilor, de exemplu, fiindcă oamenii au acest drept și trebuie să-l folosească, dar, în același timp, aceste persoane nu primesc servicii de la Guvernul Republicii Moldova, întrucât nu sunt pe loc. Și încă un lucru: majoritatea acestor persoane incluse în Registrul populației sunt înregistrate în baza vizei de reședință oficiale a persoanei. De multe ori, persoanele nu locuiesc acolo unde au această viză de reședință. Iată de ce acest număr luat din Registrul populației și care se referă la fiecare raion, la fiecare localitate nu reflectă cu adevărat locul unde se află persoanele, inclusiv locul persoanelor care într-adevăr continuă să locuiască în Moldova.”

Declinul demografic afectează toate sectoarele economiei: Produsul Intern Brut, bugetul, sustenabilitatea fondurilor de pensii, fondurile externe care se alocă în funcție de numărul de locuitori.

Eliahu Ben Moshe: „Și aici trebuie să avem în vedere întâi și întâi acest număr de populație care în mod constant locuiește, cea pe care o numim noi „cu reședință obișnuită în țară”, dar și din alte aspecte. Dacă luăm, de exemplu, situația cu pandemia COVID-19 și vaccinurile, trebuia să știm cât mai exact aceste estimări, pe de altă parte, cifra de vaccinuri oferite de asemenea trebuia să fie astfel încât să ajungă, fiindcă în situația când cineva fiind peste hotare nu putea primi acest vaccin, se putea întoarce în Moldova pentru a face acest vaccin. De aceea sunt necesare cele mai bune estimări și dacă vorbim despre Agenția de Servicii Publice, aici vorbim deja nu atât de estimări, dar practic vorbim de enumerarea populației care în ultimul timp s-a putut face cu mult mai exact decât înainte. Deci, statistica pe care o face Biroul Național de Statistică la nivel de... și Dvs. ați menționat acest lucru, că statistica la nivel general și estimările făcute pe raioane, pe localități nu corespund acelei cifre de 2,6 milioane, cauza este că înainte de 2019, atunci când s-au început a face aceste estimări mai exacte în ceea ce privește populația rezidentă obișnuită, Moldova nu avea cifrele legate de emigrație. Emigrația este un lucru destul de complicat, fiindcă emigranții nu declară că ei pleacă și se întâmplă astfel de cazuri când cineva gândește că pleacă pentru o jumătate de an și rămâne acolo poate pentru 20 de ani, de aceea autoritățile nu cunosc aceste lucruri, această situație.”

Situația demografică a Republicii Moldova a început să devină gravă de la începutul anilor ’90, odată cu emigrația masivă și scăderea naturală.

Eliahu Ben Moshe: „Această situație, aceste diferențe se reflectă în ceea ce numim noi „populația rezidentă obișnuită”. Vreau să vă spun că eu lucrez în Moldova asupra chestiunilor de statistică începând din 2003, am participat și la pregătirea recensământului din 2004 și chiar atunci, în acel moment, deja am depistat foarte mari diferențe.

Nu putem  spune că totul e negativ în urma faptului că multe persoane pleacă să-și câștige pâinea peste hotare,... judecând după ceea ce vedem – o mulțime de case noi și bune construite anume pe banii care vin de peste hotare.

În ceea ce privește migrația sau fluxurile de migrație, aceasta este o istorie lungă, dar cauza acestor diferențe de date a început să fie menționată folosind această nouă definiție începând cu anul 2019. Mai departe se trece la curățarea, dacă putem zice așa, sau corectarea datelor la nivel de raion și așa, pas cu pas, gradual, trecem spre corectarea cifrelor de sus în jos. Asta, bineînțeles, ia timp și cere mari eforturi. Dar, în același timp, nu putem spune că totul e negativ în urma faptului că multe persoane pleacă să-și câștige pâinea peste hotare. Și putem vedea acest lucru judecând după ceea ce vedem în localități – o mulțime de case noi și bune construite anume pe banii care vin de peste hotare. Trebuie să spunem că emigrația la o primă privire arată ca ceva total negativ, dar nu este așa, există și anumite lucruri pozitive, și nu e vorba doar de faptul că cineva lucrând peste hotare aduce sau trimite niște bani în țară, dar este vorba și de oamenii care lucrează acolo și care obțin expertiză, experiență și capacități bune, iar în privința Moldovei situația este destul de specială. De fapt se crede, poate, că oamenii pleacă și rămân și-și continuă viața acolo, dar nu este așa, în Moldova foarte mulți din ei fac un fel de navetă – pleacă-vin, pleacă-vin. În ceea ce privește situația Moldovei din acest punct de vedere și dacă privim la situația migrației pentru grupul de vârstă între 35 și 50 de ani, în Moldova foarte mulți migranți fac un fel de navetă timp de ani, persoana lucrează ceva timp acolo și se poate apoi întoarce, adică nu-și pierde legăturile cu țara de origine, în același timp obținând experiență bună de lucru și capacități de lucru.”

Republica Moldova rămâne în continuare statul cu cei mai nefericiţi pensionari, cel puţin în spaţiul european, există îngrijorari că ar putea falimenta sistemul de pensii. Expertul în demografie Eliahu Ben Moshe spune că e nevoie de o readaptare a sistemelor de pensii, și nu doar în Moldova, în general în lume.

Eliahu Ben Moshe: „Modelul conform căruia oamenii care lucrează plătesc pensiile celor care sunt pensionari nu mai este cel mai bun sau cel mai potrivit. Bineînțeles că chestia legată de sistemul de pensii este o provocare, aici vorbim despre ajustarea care trebuie făcută, dar în același timp vreau să spun că Moldova, din acest punct de vedere, se află într-o companie foarte bună, la fel cu Germania, Franța și alte țări. Vorbim de adaptare, vorbim de ajustare, vorbim de anumite măsuri care trebuie luate în alt mod, astfel încât situația să poată fi rezolvată.”

Potrivit estimărilor Națiunilor Unite, populația R Moldova ar putea să scadă până în anul 2040 până la numai 1,7 milioane de oameni, față de vreo 2 milioane și jumătate, în prezent. Expertul sugerează că e nevoie de politici publice pentru a face față schimbărilor demografice profunde.

Eliahu Ben Moshe: „Dacă vorbim la nivel global - și de asemenea asta se referă și la Republica Moldova -, politicile țării trebuie adaptate astfel ca procesele economice să fie acelea care să folosească cât mai mult la utilizarea eficientă a acelor bani care vin de peste hotare în urma migrației populației... și în același timp de a încuraja ca oamenii plecați să se întoarcă. sDar eu nu consider că este o mare problemă că multe persoane pleacă să-și câștige pâinea peste hotare.”

XS
SM
MD
LG