Linkuri accesibilitate

România și parodia democrației pedesiste

In România, social democratii, cu voturile ALDE si ale grupului minorităților, au reusit să doboare guvernul social-democrat pe care îl formaseră în urmă cu șase luni prin instalarea lui Sorin Grindeanu. Situația este o premieră în lumea politică românească, ca un partid să-și dea jos guvernul propriu. Si o premieră internațională.

După numărarea voturilor moțiunii de cenzură, prima concluzie este că majoritatea parlamentară a devenit mult mai fragilă. Deși coaliția PSD-ALDE, avea 54% după alegerile din 11 decembrie 2016, astăzi a demontrat că și-a pierdut majoritatea și că fără voturile grupului minorităților naționale, social-democrații și aliații lor ar fi suferit un eșec. Premierul Sorin Grindeanu, căruia i s-a retras sprijinul politic săptămâna trecută în cadrul Comitetului Executiv al PSD, dar care a refuzat să plece din fruntea guvernului, este acum demis, odată cu trecerea moțiunii de cenzură.

Criza politică nu se închide, însă, până la desemnarea unui nou premier și la formarea unui nou guvern. Circulă deja în mediul politic și jurnalistic o listă scurtă cu preferințele liderului PSD, Liviu Dragnea pentru fotoliul de premier, dar deocamdată niciun nume nu e confirmat. Dragnea, deși e președintele partidului care a câștigat alegerile nu poate fi premier, cel puțin, nu până la reabilitarea sa juridică, fiindcă în vara anului trecut a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare. Altfel spus, se află încă în perioada executării pedepsei.

Moțiunea de cenzură votată astăzi de majoritatea parlamentarilor PSD și ALDE împotriva propriului guvern a trecut cu 241 de voturi „pentru” și zece împotrivă. Liberalii și cei de la Uniunea Salvați România, aflați în opoziției, au fost în sală, asigurând cvorumul, dar nu au votat, în vreme ce maghiarii și partidul lui Traian Băsescu (PMP) nu au fost în plen. 233 de voturi erau necesare pentru trecerea moțiunii de cenzură și fără ajutorul dat în ultima clipă de minoritățile naționale, criza politică s-ar fi prelungit, Sorin Grindeanu ar fi rămas la guvern alături de Victor Ponta și ar fi încercat probabil să preia controlul în PSD.

În discursul său din Parlament, atunci când a vorbit despre rezultatele „bunicele” ale guvernului pe care l-a dat jos, Liviu Dragnea a încercat să introducă o nouă temă: DNA - actor al crizei politice din România. Liderul PSD s-a plâns de la tribuna camerelor reunite ale Parlamentului că în primele două zile ale acestei săptămâni președintele executiv al PSD și șeful Comisiei de control asupra Servivicului Român de Informații au fost chemați la Direcția Națională Anticorupție ca martori și că Darius Vâlcov, care ar fi „deranjat” „foarte mult” prin raportul de evaluare împotriva lui Grindeanu „a fost luat cu mascați de acasă”. „Aceasta este calea pe care trebuie să mergem la nesfârșit? - s-a întrebat Liviu Dragnea, „Şi această ţară să rămână captivă unor forţe care nu participă în alegeri?”.

Aceste întrebări ale liderului principalului partid de guvernământ arată încă odată obsesia lui pentru relaxarea politicilor anticorupție și preocuparea lui permanentă pentru situația lui juridică, în contextul în care Înalta Curte urmează să se pronunțe într-un dosar în care este acuzat de abuz în serviciu.

După căderea guvernului Grindeanu, în urma votului din Parlament, încă nu au ieșit la iveală adevăratele motive pentru care Liviu Dragnea și conducerea PSD au vrut să schimbe guvernul, aruncând România într-o criză artificială. De partea lui, premierul deja demis, și-a construit apărarea pe baza rezultatelor lui îndoielnice și pe argumentul că odată cu schimbarea lui din fruntea executivului, Klaus Iohannis ar putea conduce lucrurile în așa fel încât următorul șef al guvernului să nu mai fie un social-democrat, deși PSD și ALDE au încă o majoritate cu ajutorul grupului minorităților naționale, chiar dacă din ce în ce mai fragilă.

XS
SM
MD
LG