Linkuri accesibilitate

Soluțiile propuse de parlamentarii români introduc prea multă subiectivitate, ceea ce ar putea duce la pedepsirea unor judecători și procurori, fără ca aceștia să fie vinovați.

Modificările operate de Parlament în Legile Justiției nu vor intra imediat în vigoare, fiindcă unele schimbări au fost considerate neconstituționale de cei nouă judecători ai Curții. Explicațiile acestora întârzie să apară, dar președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu, fost parlamentar social-democrat, a precizat că e nevoie de „redefinirea erorii judiciare, a relei credințe și a gravei neglijențe”. Este vorba despre o prevedere nou introdusă în Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor (Legea 303/2004). De asemenea, Dorneanu a menționat că în ceea ce privește prevederile referitoare la atribuțiile președintelui în numirea șefilor parchetelor au fost admise obiecții care privesc „mai buna definire a împărțirii atribuțiilor între CSM și președintele României”.

Statul magistraților se întoarce, deci, în Parlament, pentru modificarea unei prevederi foarte contestate și care ar fi putut pune sub semnul întrebării independența procurorilor și judecătorilor, fiindcă în textul legii nu erau explicat clar „reaua credință”, „eroarea judiciară” și „grava neglijență”. Apare și în legile altor state din Uniunea Europeană răspunderea magistraților, dar acolo nu există marje prea mari de interpretare. Spre exemplu, în Germania magistratul poate fi tras la răspundere pentru „distorsionarea gravă a legii”, în Norvegia dacă în redactarea hotărârii sale apar termeni violenți, în Spania dacă în motivarea unei hotărâri judecătorul folosește cuvinte nepotrivite, ireverențioase, sexiste, rasiste. În Belgia, lipsa motivării poate duce la răspunderea penală a magistratului.

Soluțiile propuse de parlamentarii români introduc însă prea multă subiectivitate, ceea ce ar putea duce la pedepsirea unor judecători și procurori, fără ca aceștia să fie vinovați, ci doar pentru că ar putea deranja, spre exemplu, reprezentanți de frunte ai elitei politice.

În urmă cu o săptămână Curtea Constituțională a declarat neconstituționale câteva prevederi din Legea privind organizarea judiciară (Legea 304/2004), dar au considerat valabilă înființarea unui parchet special care să-i investigheze pe magistrați și care se va ocupa de urmărirea penală a procurorilor și judecătorilor. Această secție specială care va funcționa pe lângă Parchetul General este o invenție autohtonă, care în expunerea de motive nu are o explicație serioasă și nu precizează care este obiectivul acestui nou parchet.

Pe de altă parte, un efect imediat al intrării în vigoare a acestei prevederi ar putea fi modificarea Legii de funcționare a Direcției Naționale Anticorupție, care până acum se ocupa de anchetarea magistraților cu probleme. Schimbarea acestei legi care a făcut posibilă inculparea atâtor politicieni este un risc serios pentru angajamentul României în lupta împotriva corupției. În plus, o secție specială pentru anchetarea magistraților ar putea deveni, de asemenea, un instrument în mâinile unui procuror general fără scrupule numit pe criterii politice, așa cum încearcă majoritatea politică din Parlamentul României să reconfigureze instituțiile din domeniu.

Bruxelles-ul a atenționat România de mai multe ori că nu este de acord cu astfel de modificări și chiar astăzi președintele Comsiei Europene, Jean-Claude Juncker a spus la întâlnirea cu președintele Klaus Iohannis că nu va accepta ca România să facă pași înapoi în privința statului de drept.

Curtea Constituțională pare să încerce să ajungă la un compromis între ceea ce-și doresc politicienii arcului guvernamental și standardele europene.

XS
SM
MD
LG