Linkuri accesibilitate

Câți alegători există cu adevărat în Republica Moldova?


Alegeri, imagine generică

Fenomenul „sufletelor moarte” rezultat din prezența persoanelor decedate pe listele de alegători e minor, spun unii statisticieni.

La început de an electoral, a reapărut în discuție o întrebare veche: câți alegători există cu adevărat în Republica Moldova, având în vedere menținerea unui ritm cadențat al emigrării?

Câți alegători există cu adevărat în Republica Moldova?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:38 0:00
Link direct


Registrul de stat al alegătorilor, sursa de care se ghidează organizatorii scrutinelor, arată că la cele mai recente alegeri 3,2 milioane de cetățeni aveau drept de vot. Un număr în creștere cu patru sute de mii de oameni față de alegerile din 2009 şi 2010.

Responsabilii de la Comisia Electorală Centrală spun că datele sunt generate în regim automatizat de fosta întreprindere de stat Registru, autoritatea ce eliberează actele de identitate. Astfel începând cu anul 2014 este exclus factorul uman care putea lăsa loc pentru eventuale erori. Pornind de la declinul demografic incontestabil şi migrația continuă, atestate şi de recensământul din 2014, mai mulți comentatori politici şi activişti civici sugerează că decalajele de date lasă o ditamai poartă deschisă pentru foarte posibile măsluiri şi manipulări în viitoarele alegeri parlamentare.

Nu este prima dată când se fac astfel de afirmații. În toamna lui 2016, ex-vicepreşedintele CEC Ştefan Urâtu acuza nereguli în listele de alegători şi un plus de 240 de mii de cetăţeni faţă de numărul de facto al votanților, ceea ce constituia 9%.

Analistul Victor Ciobanu se numără printre cei care afirmă că guvernanții nu vor să spună cu exactitate câţi alegători există. El susține că CEC este unica instituție care trebui să facă ordine în liste, în loc să adopte tactica struțului care își ascunde capul în nisip. 3,2 milioane de alegători este un număr exagerat, se arată convins Victor Ciobanu, mai realist ar fi în jur de 2,5 milioane, zice comentatorul politic.

„Cu recensământul acesta, aşa cum este el, avem cifra oficială de cetățeni de 2,9 milioane din care sunt 300 şi ceva de mii plecați temporar. Acum, culmea este că Departamentul statistic [Biroului Național de Statistică – n.r.] pe site ţine cifra veche de 3,5 milioane. CEC-ul a luat o poziție cvasi-legală. Ei spun noi luăm din Registul populaţiei, iar în Registrul populației sunt 4 milioane. Deci pe noi nu ne interesează de unde luați voi cifrele, pe noi ne interesează ca cifrele să fie reale”.

Unul din membrii CEC, Andrei Volentir, în trecut secretarul autorității electorale, spune că registrul alegătorilor preia datele la zi din registrul de stat al populației. Între cele două registre există o diferență de peste 300 de mii de votanți.

Este vorba de trei categorii de oameni care nu sunt înscriși în nicio listă electorală şi care votează tradițional în liste suplimentare, adaugă Andrei Volentir.

„Diferența constă în neînscrierea în listele electorale a persoanelor cu drept de vot care domiciliază în stânga Nistrului, întrucât nu avem autorități locale şi domicilii oficiale ale cetățenilor de acolo. Este o altă categorie de cetăţeni care formează aşa-numita diasporă. Este vorba de 100 de mii de persoane care şi-au radiat domiciliul din ţară, fiind plecați cu traiul permanent peste hotare. Şi mai este o categorie de cetățeni care se află în Republica Moldova, dar care nu-şi declară niciun domiciliu sau reşedinţă în Republica Moldova”.

De ce există o diferență de şase sute de mii de oameni între recensământul din 2014 şi numărul populației afişat pe pagina Biroului Naţional de Statistică? Snigalitea Naşco de la Direcția statistica demografică şi recensământul populației din cadrul Biroului Naţional de Statistică pune acest decalaj pe seama migrației care, spune ea, „în acest moment nu poate fi măsurată”.

„La Registru sunt cetăţenii Republicii Moldova, la recensământ sunt persoanele care la momentul recensământului din 2014 locuiau pe teritoriul Republicii Moldova. Persoanele plecate peste hotare pe perioadă mai mare mai de 12 luni nu au fost înregistrate la recensământ.”

Europa Liberă: Dar a estimat Biroul Naţional de Statistică aproximativ câți oameni sunt plecați peste hotare, în total?

„Biroul Naţional de Statistică a făcut unele estimări privind emigrația în baza selectărilor selective şi conform acestor cercetări circa 300 de mii de populație este plecată peste hotare”.

Fenomenul sufletelor moarte, rezultat din faptul că persoanele decedate nu sunt radiate la timp din listele de alegători, ar fi minor, sunt de părere aţi specialiști în statistică. De unde apar atunci aceste diferențe în evidenţa cetățenilor cu drept de vot? Mai multe voci invocă populația domiciliată peste Nistru.

Este imposibil să identifici cu certitudine numărul de votanți disponibili atâta timp cât nu se ştie cu exactitate numărul populației Republicii Moldova. Este o notă proastă dată autorităţilor statului ori, poate, dimpotrivă, e nota maxima la capitolul ingeniozitate statistică, se întreabă experții care invocă principiul notoriu din epoca comunistă - nu contează cine votează, contează cine numără voturile.

Infografic electoral

XS
SM
MD
LG