A inventat Facebook ceva foarte ticălos cu pârile acelea din nimic în urma cărora algoritmul FB te închide sistematic.
Astfel, eu sînt blocat pe profilul principal aproape fără întrerupere din octombrie trecut. Cum scap, după o zi-două iar sunt blocat, deși folosesc un limbaj dintre cele mai decente... De fiecare dată câte o lună, pârât pentru mici comentarii de acum mulți ani, pe care și eu le uitasem.
O pedeapsă absurdă, inutilă, retroactivă. Sigur, am pus tot trecutul la Friends Only, dar blocările continuă. Asta înseamnă că am friends care mă raportează. Nu pot să știu care, FB protejează în mod nedrept turnătorii.
Am fost blocat în serie, nu doar pe profilul ăsta principal, dar și pe cele paralele, modeste, ascunse, de pe care îmi administram pagina FB.
Ani de zile am oferit totul public și nu era nici o diferență între ceea ce vedeau „friends" și ceea ce vedeau „followers". Asta nu mai e acum posibil. Ticăloșii și pârâcioșii au câștigat prima manșă. Facebook a devenit sufocant, arbitrar și practică o cenzură totalitară pentru cei care îl foloseau pentru o comunicare reală dincolo de pisici și poze de la nunți.
Așa că am ajuns să inventez tehnici de conturnat cenzura. De pildă, scriu pe blog și postez pe FB doar linkul, cu o introducere înșelătoare. Scriu, să spunem, că textul de pe blog conține „castori lăbărțați".
Ce sunt aceia? Am învățat tehnica în „Breakfast of Champions" al lui Vonnegut, unde personajul scriitor Kilgore Trout își vinde cărțile sub plastic anunțând pe copertă că în carte sunt poze cu „wide-open beavers" - „castori lăbărțați".
Acum, un castor lăbărțat, a „wide-open beaver", este o poză cu o femeie într-o postură îmbietoare, din perioada de dinaintea obsesiei cu epilarea integrală, când trupul de femeie goală nu sugera o păpușă de ceară, sau o moartă lăcuită, ca azi.
„Wide-open beavers" pe copertă, chiar dacă în interior sunt studii despre Platon și Kojève și Joyce și Ezra Pound, așa atragi mai sigur cititorii, indiferent de conținut, și nu poți fi nici cenzurat.
Cât de nesuferită a devenit cenzura pe Facebook a oricărei forme de nuditate raportată sau depistată de algoritmii lor se vede și din faptul că asociația muzeelor din Flandra i-a trimis o scrisoare deschisă indignată lui Marc Zuckerberg în care protestează împotriva faptului că le sunt cenzurate tablourile Maeștrilor Flamanzi, ba chiar și Coborârea de pe cruce a lui Rubens, pentru că Isus e gol.
Cât despre insuportabila nedreptate a pedepsei retroactive de pe FB, va trebui să o acceptăm... De parcă dreptatea ar avea ceva de-a face cu viața reală.
