Linkuri accesibilitate

Agenția pentru recuperarea bunurilor infracționale de la Chișinău n-a recuperat nimic


Imagine generică.

Una din problemele cu care se confruntă ARBI este numărul mic de angajaţi.

A trecut aproape un an de la înființarea Agenției pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale. Scopul – confiscarea averilor ilicite în urma unor decizii definitive de judecată, inclusiv cele ascunse peste hotare și inclusiv banii furați din sistemul bancar. Dar Agenția n-a recuperat deocamdată nimic. Subiectul a fost discutat la o recentă şedinţă a Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie.

De ce ARBI n-a recuperat deocamdată nimic?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:28 0:00
Link direct

Odată cu selectarea conducerii Agenţiei pentru Recuperarea Bunurilor Infracţionale, pe scurt ARBI, în iulie 2017, se credea că instituţia va începe să funcţioneze de facto, iar anunţurile despre recuperarea propriu-zisă a averilor dobândite pe căi ilegale nu se vor lăsa aşteptate.

Nu a fost să fie. În octombrie anul trecut, doi deputaţi democraţi - Sergiu Sîrbu şi Andrian Candu - au înaintat o iniţiativă legislativă care presupunea trecerea ARBI de sub tutela Centrului Naţional Anticorupţie la Ministerul Finanţelor.

Propunerea a fost criticată atunci de mai mulţi experţi anticorupţie şi a fost unul dintre motivele care au determinat-o pe fosta directoare adjunctă a CNA, Cristina Ţărnă, să-şi dea demisia.

Ea a criticat atunci iniţiativa deputaţilor democraţi despre care a spus că va amâna activitatea instituţiei care tocmai reuşise să „stabilească prima comunicare cu Kroll”, compania ce investighează dispariţia miliardului de dolari din sistemul bancar moldovenesc.

Sub presiunea publică, democraţii au renunţat la re-subordonarea ARBI, însă intenţia lor a zădărnicit activitatea instituţiei observă experta Centrului de resurse juridice Nadejda Hriptievschi:

„Evident că asta a trenat procedura. În sfârşit, îmi pare bine că au renunţat, însă Agenţie funcţională încă nu avem, din păcate.”

Astăzi, Agenţia pentru recuperarea bunurilor infracţionale se subordonează CNA, însă una din problemele cu care se confruntă este numărul mic de angajaţi.

Pentru a funcţiona la turaţii maxime, instituţia ar avea nevoie de câteva zeci de ofiţeri spre deosebire de opt câţi îi are în prezent.

În decembrie anul trecut, când candida pentru şefia CNA, Bogdan Zumbreanu declara în faţa comisiei de selectare că una dintre problemele Centrului ar fi lipsa de specialişti din cadrul ARBI.

„Cu opt angajaţi, instituţia nu va face faţă”, anticipa Zumbreanu, cel care astăzi este în fruntea Centrului Naţional Anticorupţie.

Şeful Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, declara zilele trecute în cadrul unui club de presă pe tema confiscării extinse a averii funcţionarilor corupţi, că în prezent conducerea ARBI este consiliată de experţii proiectului european „Combaterea corupţiei prin prevenire şi aplicarea legii” pentru a lansa activitatea instituţiei:

„Ca să înţelegeţi, orice proces de reforme, de consolidare, durează! Acesta este un proces câteodată de lungă durată pentru că şi cei care sunt obligaţi să implementeze legea au anumite interpretări, într-un fel sau în altul, sau se gândesc la anumite proceduri. ARBI-ul trebuie să creeze proceduri interne, adică, elaborarea unor regulamente care durează.”

La legea privind crearea Agenţiei de recuperare a bunurilor infracţionale, adoptată în martie anul trecut, au lucrat atât reprezentanţi ai CNA, cât şi ai Centrului internaţional de recuperare a activelor, cu sediul în Elveţia. Documentul, de asemenea, a fost expertizat pozitiv de Iniţiativa pentru recuperarea bunurilor furate a Băncii Mondiale.

În ţara vecină, România, o instituţie similară a fost înfiinţată în 2016, fiind numită Agenţia naţională de administrare a bunurilor indisponibilizate.

În cei peste doi ani de activitate, lecţia pe care au însuşit-o specialiştii români e că pentru a recupera bunuri, mai ales ascunse peste hotarele ţării, ofiţerii de urmărire penală trebuie să opereze cu probe ferme, explică experta anticorupţie de la Bucureşti, Laura Ştefan:

„Un alt lucru pe care-l face agenţia asta e să ajute organele judiciare să afle dacă există bunuri ale persoanelor investigate în alte ţări. Şi aici trebuie să învăţăm să punem întrebări, pentru că nu poţi să întrebi în Franţa: vă rog să îmi spuneţi dacă Laura Ştefan are bunuri în Franţa? Deci, întâi vii tu şi îmi spui ce date ai, de ce crezi că ar avea Laura Ştefan bunuri în Franţa şi după aceea îţi răspund eu la o întrebare. Pentru că ei înşişi nu au voie să dea astfel de informaţii pur şi simplu.”

În prezent, domeniul justiţiei în Republica Moldova se confruntă cu un deficit de imagine.

Un recent sondaj realizat la iniţiativa Consiliului Superior al Magistraturii arăta că doar unul din şase cetăţeni moldoveni au încredere în justiţie.

Lipsa progreselor în domeniu a dus la finele anului trecut la taxarea ajutoarelor europene, Uniunea Europeană suspendând asistenţa de 28 de milioane de euro pentru sectorul justiţiei.

XS
SM
MD
LG