Summitul european (UE) de astăzi și mâine de la Bruxelles are loc la trei zile numai după ce Theresa May, șefa guvernului britanic, și-a menținut angajamentul de a lansa săptămâna aceasta negocierile cu ceilalți 27 de parteneri pentru a începe procedura ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.
Este ceea ce a fost numit „Brexit”: „exit”-ul, ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.
Principala temă a acestui summit UE de joi și vineri, 22-23 iunie, este soarta cetățenilor UE care trăiesc și lucrează în Marea Britanie. Celelalte subiecte pot aștepta, inclusiv cele precum deplasarea Agenției Europene a Medicamentelor, instalată actualmente la Londra.
Pentru celelalte 27 de țări, acesta este primul și principalul subiect al negocierilor, urmat de chestiunea reglării datoriilor Marii Britanii față de UE (acestea fiind cifrate la o sumă care se apropie la 100 miliarde de euro, ceea ce e contestat de Londra), precum și de chestiunea aparent de mică importanță, dar care ar putea duce de fapt la dezmembrarea de facto a regatului britanic.
În cazul unui „hard Brexit”, „Brexit dur”, cum e numită opțiunea, eventualitatea ieșirii Marii Britanii fără a-și fi reglat datoriile față de UE, s-ar impune atunci un control la frontiere, care ar pune în pericol comunicarea între Irlanda propriu-zisă, membru al Uniunii Europene, și Irlanda de Nord, provincie a Marii Britanii, care ar putea fi tentată să se unească cu Irlanda pentru a rămâne în Europa. Același este și cazul Scoției, chiar dacă partidul independentist, aflat la putere în Scoția, a înregistrat o relativă înfrângere la ultimele alegeri.
Ieșirea Irlandei de Nord și a Scoției din Marea Britanie ar reduce-o pe aceasta la Anglia și Țara Galilor, Wales, altfel zis o jumătate de insulă, care în virtutea inerției este încă o putere nucleară, membru cu drept de veto al Consiliului de Securitate ONU și membru al clubului G7, cele mai mari economii de pe planetă. Toate acestea ar fi puse în discuție, cu atât mai mult cu cât rezervele de petrol ale Marii Britanii se află în apele teritoriale ale Scoției, surse de venituri pe care Londra le-ar pierde în caz de scindare a Scoției.
Recentele atentate islamiste din Anglia au arătat cât de fragilă va fi țara, odată ieșită din Europa și toate instituţiile ei securitare, cu atât mai mult cu cât Londra nu se mai poate baza pe prietenia transatlantică, înainte considerată de nezdruncinat, cu SUA, dată fiind atitudinea imprevizibilă a lui Donald Trump.
Un mare număr de englezi au cerut deja cetățenie unor țări precum Franța sau Belgia, în Belgia fiind vorba în special de un mare număr de funcționari europeni.