Linkuri accesibilitate

Brett Kavanaugh și disputa privind numirea lui la Curtea Supremă din America


Brett Kavanaugh, imagine de arhivă.

De ce se opun democrații americani celei de-a doua nominalizări făcută de Donald Trump pentru Curtea Supremă.

Disputa partizană privitoare la numirea judecătorului Brett Kavanaugh la Curtea Supremă a Statelor Unite a adus în prim-plan una din cele mai importante decizii, cu consecințe istorice durabile, pe care le au de luat președinții americani.

Judecătorii de la Curtea Supremă sunt numiți pe viață, în vreme ce președinții americani au dreptul la cel mult două mandate de câte patru ani.

În ce-l privește pe actualul candidat, este de așteptat ca Brett Kavanaugh să încline în mod accentuat balanța în favoarea conservatorilor, punându-și amprenta asupra legislației americane din următoarele decenii.

Constituția Statelor Unite împarte puterea de a numi noi judecători la Curtea Supremă între președinte și camera superioară a Congresului, Senatul. Președintele numește o persoană, iar Senatul în mod tradițional organizează audieri publice înainte de a decide asupra candidaturii, prin votul majorității.

În general, președinții Statelor Unite au ocazia în timpul mandatului să numească unul sau doi noi judecători, după decesul sau pensionarea unor judecători în funcție.

Nominalizarea lui Kavanaugh este a doua făcută de Trump de când a devenit președinte în ianuarie 2017. Primul nominalizat, conservatorul Neil Gorsuch, a fost confirmat în aprilie 2017.

Paul M. Collins Jr., profesor la Universitatea Massachusetts, Amherst, a spus Europei Libere că în vreme ce în multe democrații judecătorii Curții Supreme tind să fie niște „birocrați”, în Statele Unite ei sunt mai degrabă „politicieni în robe”. Dar rolul instituției este același ca în alte democrații.

Iată câteva din cele mai importante decizii din istoria Curții Supreme:

- Cazul Brown v. Board of Education, din 1954, în care s-a decis că separarea elevilor albi și negri în școli publice este neconstituțională.

- Cazul Miranda din 1966, când Curtea Supremă a stabilit că suspecții în cazuri penale trebuie să-și afle drepturile legale înainte de a fi interogați de poliție.

- Cazul Roe v. Wade din 1973, care a legalizat avortul.

- Cazul Obergefell v. Hodges, din 2015, când Curtea Supremă, cu un scor al votului de 5-4, a legalizat căsătoriile gay pe tot cuprinsul Statelor Unite.

În cazul numirii lui Kavanaugh, democrații, aflați actualmente în minoritate în ambele camere ale Congresului, duc o campanie cu bătaie lungă pentru blocarea candidaturii.

Democrații speră convingă cel puțin doi senatori republicani să-și abandoneze partidul și să se opună candidaturii lui Kavanaugh.

Democrații spun că Trump l-a ales spre nominalizare tocmai pe Kavanaugh pentru că acesta în luările sale de poziție publice a semnalat că ar putea lua partea executivului în eventualele dispute cu ramura legislativă a puterii sau cu alte instituții.

Evenimentele au luat o întorsătură încă și mai dramatică după ce o fostă colegă de liceu a lui Kavanaugh a declarat că în urmă cu 36 de ani a asaltat-o sexual, și că ar fi violat-o dacă nu ar fi fost așa de beat. Kavanaugh neagă incidentul, dar presupusa victimă a declarat că este gata să depună mărturie în Congres.

Dacă Kavanaugh trece de toate obstacolele și este numit în funcție, Curtea Supremă va avea o majoritate conservatoare, de 5-4, balanța înclinându-se hotărât spre dreapta.

În campanie, Trump a semnalat că va numi judecători la Curtea Supremă doar pe cei care se opun avorturilor. Criticii democrați ai lui Kavanaugh au atras atenția asupra unei declarații a acestuia, dintr-un e-mail, că nu toți experții consideră legalizarea avorturilor drept „dosar închis”.

Disputa din jurul numirii lui Kavanaugh este amplificată de amintirea refuzului republicanilor de a ține o audiere de confirmare a candidatului propus de președintele Barack Obama în ultimul an al celui de-al doilea mandat, după moartea judecătorului conservator Antonin Scalia, în 2016. Unii democrați spun și acum că urmașul lui Scalia, conservatorul Gorsuch, ar sta pe un „scaun furat”.

Paul Krugman, comentator cu vederi de stânga de la „New York Times”, a atras atenția că „Kavanaugh va omorî Constituția”.

Dar Adriana Cohen, comentatoare conservatoare, a scris în „Boston Herald” că atacurile democraților împotriva lui Kavanaugh ar fi parte din „isteria” lor împotriva lui Trump.

Kavanaugh a absolvit facultatea de drept a Universității Yale. Ca magistrat, a participat la ancheta condusă de Kenneth Starr, soldată cu suspendarea din funcție a președintelui Bill Clinton în 1998 (Clinton a fost achitat însă de Senat și și-a continuat președinția).

Kavanaugh a lucrat în administrația președintelui republican George H.W. Bush, iar din 2006 lucrează ca judecător la Curtea de Apel din Washington. (MT)

XS
SM
MD
LG