Linkuri accesibilitate

În premieră, sondajul a inclus şi o întrebare despre unirea cu România sau cu Federaţia Rusă

Barometrul Opiniei Publice (BOP) dat publicităţii astăzi la Chişinău confirmă că Uniunea Europeană creşte în preferințele cetăţenilor, dar nu în măsura în care sugerau alte sondaje recente. Totuşi, pentru prima dată după mai mulţi ani, procentul alegătorilor care ar sprijini aderarea la Uniunea Europeană este mai mare decât al susținătorilor aderării la Uniunea Eurasiatică.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:39 0:00
Link direct

Este al treilea sondaj din cinci publicate în ultimele săptămâni care sugerează că opţiunea europeană, o depăşeşte pe cea eurasiatică în preferinţele alegătorilor. Prima dată tendinţa a fost atestată în sondajul realizat la începutul lunii noiembrie de Institutul Internaţional Republican din SUA. Aderarea la UE ar fi sprijinită de 49 la sută în raport cu 38 la sută pentru Uniunea Eurasiatică, arăta acel sondaj. O creştere şi mai pronunţată a numărului adepţilor vectorului european o sugerează sondajul realizat de IMAS la comanda Partidului Democrat de guvernământ şi publicat cu doar două zile în urmă. Potrivit IMAS, pentru opţiunea vestică au optat 56 la sută şi 36 la sută pentru cea estică.

Ratingul UE și NATO în Republica Moldova (Barometrul Opiniei Publice, 2003 -2017)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:25 0:00

BOP nu confirmă creşterea atât de semnificativă a numărului celor care optează pentru aderarea la UE. Raportul dintre preferinţa estică şi cea vestică este de 32 la 38 la sută, în favoarea Uniunii Europene. Experţii care au participat la realizarea sondajului au refuzat să comenteze diferenţele cu alte cercetări. Între ei comentatorul politic Victor Ciobanu:

„Nu vreau să comenteze alte sondaje cu cifra de 60 la sută. Pot să îmi expun părerea persoană: îmi pare mult prea optimistă în condiţiile actuale. Cu siguranţă, tendința este pozitivă în ultimul timp. Prevalează vectorul european, dar nu înseamnă că el ar fi atât de masiv cum s-ar vrea.”

Ultima dată, Barometrul atesta această tendinţă în 2013. Începând cu 2014, odată cu activizarea forţelor de stânga pro-ruse, numărul adepților vectorului estic l-a depășit constant pe cel al sprijinitorilor aderării europene.

Nu este limpede deocamdată ce a determinat această creştere a preferinţelor pentru Uniunea Europeană şi declinul celor pentru Uniunea Eurasiatică. O posibilă explicaţie ar putea fi scăderea popularității preşedintelui pro-rus Igor Dodon, spune Arcadie Barbăroşie, directorul executiv al IPP:

„Ar putea fi. Nu m-am gândit la asta, dar ar putea fi. Dar dacă observaţi, scăderea ratingului domnului Dodon este mult mai mare decât descreşterea numărului adepţilor aderării la Uniunea Eurasiatică. Aceştia au descrescut mai uşor.”

Descreșterea popularității șefului statului este sugerată în majoritatea sondajelor recente, dar Igor Dodon a negat recent informația şi a spus că sondajele interne arată contrariul.

Potrivit BOP, încrederea în Igor Dodon a scăzut de la 32 în aprilie la 20 la sută în noiembrie. Totodată, s-a dublat numărul celor care spun că nu au încredere în nimeni şi atinge cota de aproape 50 la sută.

Totuşi, Igor Dodon rămâne în continuare politicianul cotat cu cea mai mare încredere. Numai că, datele sondajului mai arată că 67 la sută dintre respondenți spun că şeful statului le reprezintă interesele în mică măsură sau deloc, observă Arcadie Barbăroşie:

„Domnul preşedinte nu reprezintă interesele cetăţenilor, îmi pare rău să îi spun asta.”

O altă noutate a sondajului este numărul sprijinitorilor unirii cu România, care s-a ridicat la 22 la sută, cel mai mare procent în ultimii ani. În premieră sondajul a inclus şi o întrebare despre unirea cu Federaţia Rusă, care este sprijinită de 33 la sută dintre respondenţi. Sociologul Vasile Cantarji a explicat că întrebarea despre unire a fost introdusă după ce președintele Igor Dodon a declarat că ar vrea să interzică „unionismul”.

O altă tendinţă pe care o sugerează sondajul este scăderea semnificativă a sprijinului pentru sistemul mixt şi cel uninominal. Totodată creşte numărul celor care spun că nu ştiu în bază la ce sistem ar trebui aleşi deputaţii. Explicaţiile sunt mai multe, spun experţii, de la faptul că Partidul Democrat de guvernământ a promovat masiv la început sistemul de vot uninominal, ca ulterior să se ajungă la cel mixt şi până la analizele şi campaniile anti-mixt lansate de critici.

În eventualitatea unor alegeri parlamentare în legislativ ar accede două formaţiuni – PSRM şi PAS. Dacă excludem numărul de indecişi atunci ar trece pragul şi PPDA, arată BOP, realizat de compania CBS-Axa la Comanda Institutului de Politici Publice (BOP).

XS
SM
MD
LG