Linkuri accesibilitate

În aceste vremuri, când inflația de faimă se asociază cu ignorarea adeseori spectaculoasă a valorilor reale, opera lui Leszek Kołakowski (1927—2009) susține tradiția gândirii neînregimentate și a dreptului inalienabil al persoanei umane la demnitate, onoare și libertate.

Editura Norton a publicat în 2005 o nouă ediție, într-un masiv volum de peste 1.200 de pagini, a monumentalei trilogii despre istoria marxismului datorată lui Leszek Kołakowski, celebrul filosof polonez prigonit de regimul comunist, unul dintre inspiratorii sindicatului liber Solidaritatea. Nu cunosc un alt gânditor care să fi fost mai activ implicat decât Kołakowski în demistificarea totalitarismului comunist și în demolarea substratului constrângător al radicalismului marxist.

Pretinzând că oferă soluții pentru salvarea ființei umane, scria cândva gânditorul polonez, marxismul, această grandioasă fantezie filosofică, nu a făcut decât să perfecționeze universul sclaviei. Tocmai pentru că în tinerețe a fost sedus de ideologia marxistă, Kołakowski a făcut din critica acestei doctrine unul dintre scopurile principale ale acțiunii sale intelectuale. Conștiința acestui etern rebel ex-marxist este exemplară pentru bătăliile ideologice ale timpurilor noastre. În ce mă privește, am învățat de la Kołakowski cât de importantă este repudierea monismului cu pretenții de infailibilitate și a determinismului teologic în explicarea faptelor istorice. Am învățat, de asemenea, că intelectualii au o responsabilitate politică, deci că nu se pot juca de-a ideile fără să le pese de consecințele propriilor construcții speculative.

Contribuțiile lui Kołakowski se situează în teritorii extrem de diverse, de la literatura la metafizică, morală, antropologie și istoria ereziilor religioase. Ideile sale despre libertatea spiritului și dreptul la revoltă într-o lume a alienării colectivist-birocratice și ideologice îl apropie de gândirea lui Jan Patočka și a discipolului acestuia, Václav Havel. Născut în 1927, a aderat la partidul comunist în 1946, convins că participa la crearea unei noi culturi întemeiate pe generozitate, încredere și romantism revoluționar. Asemeni atâtor intelectuali antifasciști, a crezut și el în cântecul de sirenă al fraternității comuniste. După moartea lui Stalin, Kołakowski a devenit una dintre vocile cele mai importante și lucide ale revoltei spiritului împotriva anchilozei dogmatice. Fidel opțiunii sale antidictatoriale, filosoful s-a solidarizat cu mișcarea studențească din 1968 soldată cu masive arestări. Privat de dreptul de a preda și de a publica, Kołakowski a ales calea exilului. A păstrat din tradiția stângii democratice pasiunea pentru valorile justiției sociale și ale egalității, moderate însă de o tot mai pronunțată convingere că libertatea individului este premisa existenței unei societăți decente.

Cu ani în urmă, în paginile revistei alternative de cultură AGORA, editată în Statele Unite și difuzată clandestin în România, am publicat un scurt eseu despre Kołakowski, probabil printre primele în limba română. Mărturiseam atunci, și mă bucur să o fac din nou, profunda mea admirație pentru opera și biografia unuia dintre cei mai autentici gânditori umaniști ai timpurilor noastre atât de dureros marcate de atacurile împotriva demnității umane.

Fie-mi permis să citez aici câteva rânduri extrem de actuale din prefața la una din edițiile mai noi ale Curentelor principale ale marxismului: „Această filosofie (marxismul) a implicat unele consecințe practice care au provocat indescriptibile mizerii și suferințe omenirii: proprietatea privată și piața trebuiau abolite și înlocuite de planificarea universală și atotcuprinzătoare - un proiect cu totul imposibil”.

Marxismul, dincolo de intențiile creatorului său, nu avea cum să evite, odată tradus în realitate, construcția unui sistem menit să distrugă libertatea umană. Baza acestui experiment a fost doctrina luptei de clasă ridicată la rang de adevăr revelat: „Ideologia comunistă pare să fie într-o stare de rigor mortis, iar regimurile care încă o utilizează sunt atât de dezgustătoare încât resurecția ei ar putea să pară imposibilă. Să nu ne grăbim să facem însă această profeție (ori anti-profeție). Condițiile sociale care au hrănit și au utilizat această ideologie pot să renască: poate - cine știe? - virusul este în stare latentă, așteptând următoarea șansă. Visele despre societatea perfectă aparțin bagajului permanent al civilizației noastre”.

Celor care se întreabă de ce ne mai ocupăm de marxism, ori de ce este nevoie să condamnăm ideologia și practica regimului comunist, avertismentul atât de lucid propus de Leszek Kołakowski ar trebui să le dea de gândit. Infernul concentraționar a fost pavat cu bunele intenții ale diverșilor profeți care au crezut că dețin rețeta fericirii universale.

XS
SM
MD
LG