Linkuri accesibilitate

O săptămână perfectă pentru noul – şi foarte tânărul (era cât pe ce să scriu: monarh) – preşedinte al Franţei, Emmanuel Macron: Comitetul Olimpic a decis că Paris va găzdui Jocurile Olimpice de Vară din 2024 sau 2028 (urmând să facă rocada cu Los Angeles); cel mai puternic lider mondial, americanul Donald Trump tocmai a descins în Oraşul-Lumină pentru a participa, în calitate de invitat de onoare, la parada militară de pe Champs Elysées; nu în ultimul rând, un prim 14 Juillet sărbătorit de la tribuna oficială, în calitate de şef al statului şi conducător suprem, marcând astfel turnanta în raport cu predecesorii săi (dintre care, patru sunt încă în viaţă).

* * * * * * *

Chiar dacă i se mai spune Cvadrilater, „la planète France” (Noir Desir) are pentru mine conturul neregulat al unei roţi de caşcaval – ceea ce mă duce cu gândul la replica lui Luca Piţu: „Pentru francezi, Dumnezeu s-a înfromajat în istorie”. Substituirea întrupării prin înfromajare mi se pare cel mai frumos omagiu adus neamului care a dat lumii nu doar Mari Revoluţii, de la 1789, 1848, 1968, ci şi… Roquefort-ul & Camembert-ul (cum ar veni haute couture & prêt-à-porter ale bucătăriei franceze!), ca să citez doar două feluri, din cele peste 700, de brânză (de bună seamă, „cum să guvernezi un popor care produce 700 de feluri de brânză?!” – vorba lui Charles de Gaulle).

În francofilia mea nedezminţită în timp, ajunsesem să cred, împotriva tuturor evidenţelor, că fromajul este o invenţie pur franceză, când recitind pentru a suta oară Cartea lui Iov, am dat peste acest pasaj ce mi-a luat literalmente piuitul:

10.9. Adu-Ţi aminte că Tu m-ai lucrat ca lutul;

şi vrei din nou să mă prefaci în ţărână?

10.10. Nu m-ai muls ca laptele?

Nu m-ai închegat ca brânza?”

Aproape că-ţi vine să alergi la frigider, să iei o gură de brânză, fie şi de burduf, într-atât de convingător se lamentează Iov!… Dincolo de anecdotic, gust una dintre cele mai complexe metafore, mai puţin uzitată decât cea a „ţărânii ce se întoarce în pământ”, ce se datorează unui popor de păstori, şi care consună oarecum cu versurile Mioriţei noastre: „Feţişoara lui/ spuma laptelui”. Nu-i mai puţin adevărat că noi avem expresia: „mare brânză!”, ce vrea să însemne un lucru de nimic, pe când francezii exclamă: „la vache!” pentru a exprima o gamă foarte largă de sentimente (cartezieni cum sunt, aceştia merg direct la sursă!).

* * * * * * *

Conferinţa ministrului Tineretului şi Sportului din Republica Moldova mă readuce cu picioarele pe pământ: după retragerea singurei medalii olimpice moldoveneşti (şi aia, de bronz), obţinută de Serghei Tarnovski la Jocurile Olimpice din Brazilia, înaltul funcţionar recunoaşte că statul a investit peste un milion de lei (!!!) în sportivul ucrainean, naturalizat moldovean, astfel că lovitura de imagine e însoţită acum şi de o pierdere financiară. Dar că, dat fiind descalificarea sportivului, statul va economisi alte 4 milioane de lei din prima ce i s-ar fi cuvenit acestuia, dacă nu era depistat că se dopează. Fără comentarii. (Îngăduie-mi-se să mă întreb în paranteză câte mii – nu milioane! – de lei a investit Republica Moldova în ultimii ani în traducerea unor opere ale autorilor noştri în principalele limbi de circulaţie? Despre investiţii în crearea acestor opere nici nu îndrăznesc să deschid gura. Ce valori culturale fundamentale a promovat, pe piaţa europeană şi nu numai?)

Acum o săptămână-două, toate televiziunile de la noi transmiteau un reportaj de la Orhei, unde se inaugura un lac, într-o zonă de agrement – stau şi mă întreb, ce-ar fi ca atât de popularul primar Ilan Şor să lanseze candidatura oraşului pentru organizarea Jocurilor Olimpice din 2032, să zicem? Mai ales că două din cele cinci cercuri olimpice se conţin deja în denumirea localităţii (Orhei) şi în numele primarului (şOr)!...

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG