Pe 29 februarie, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a „binecuvântat” inițiativele comunităților românești din Ucraina de a se organiza juridic într-o structură religioasă numită „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”.
De asemenea, adunarea ierarhilor români, prezidată de Patriarhul Daniel, a „reafirmat” că toți clericii din R. Moldova care „revin” în Mitropolia Basarabiei sunt clerici canonici, iar orice sancțiune disciplinară îndreptată împotriva lor pe motivul apartenenței lor la Biserica Ortodoxă Română este „nulă și neavenită”.
În replică, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse, în frunte cu Patriarhul Kirill, întrunit în ședință la Moscova pe 12 martie, a spus că aceste hotărâri contravin sfintelor canoane și a avertizat că, dacă vor fi puse în aplicare, vor avea „consecințe grave” atât pentru relațiile bilaterale ale Bisericilor Ortodoxe Ruse și Române, cât și pentru unitatea Bisericii Ortodoxe în ansamblu.
Biserica Ortodoxă Rusă susține că preoții din R. Moldova care trec de la Mitropolia Moldovei (subordonată Patriarhiei Moscovei) la Mitropolia Basarabiei (a Patriarhiei Române) sunt sancționați pentru că pleacă fără carte de eliberare, și nu pentru că ar aparține Bisericii Ortodoxe Române.
Într-un final, Sinodul de la Moscova își exprimă susținerea pentru Biserica Ortodoxă Ucraineană și Biserica Ortodoxă a Moldovei „în legătură cu atacurile necanonice ale Sinodului Patriarhiei Române”.
La ședința de la Moscova a participat și Mitropolitul Moldovei, Vladimir. La începutul lui martie, el i-a trimis o scrisoare Patriarhului român Daniel, rugându-l să mijlocească „un dialog frățesc” între cele două mitropolii de pe teritoriul R. Moldova, care-și dispută statutul canonic încă după prăbușirea Uniunii Sovietice.
Disputa dintre acestea a luat amploare în ultimul an. Zeci de preoți au trecut de la Mitropolia Moldovei la Mitropolia Basarabiei, fiind nemulțumiți, în principal, de faptul că Patriarhia Moscovei susține în mod deschis războiul dus de Rusia în Ucraina.
