Linkuri accesibilitate

Biserica Ortodoxă Română merge cu Vestul în conflictul cu Rusia?


Patriarhii Kiril și Daniel la București, la 27 octombrie 2017

BOR va susține autocefalia surorii sale din Ucraina, au declarat pentru Radio Europa Liberă surse bine informate.

Biserica Ortodoxă Română nu are încă o poziție oficială față de conflictul dintre Patriarhia Rusă și cea de la Constantinopol. La mijloc se află dorința Ucrainei de a avea propria sa biserică autocefală, care de altfel s-a și declarat ca atare în 1992, dar care nu a fost însă recunoscută de niciuna dintre surorile ei ca fiind independentă de Moscova. Totuși, recent, ca urmare a cererilor succesive venite dinspre Kiev, Patriarhul de la Constantinopol, Bartolomeu I, pare dispus să recunoască autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene.

Patriarhul Constantinopolului are, pe de altă, mai degrabă o putere simbolică, decât una efectivă cum are, spre exemplu Papa, care este capul Bisericii Catolice. Patriarhul Bartolomeu I, urmașul patriarhilor bizantini, este considerat însă „primus inter pares”, primul între egali, în rândul celorlalți patriarhi. De aceea lui i se pot plânge șefii Bisericilor răsăritene și tot el este cel care poate convoca întrunirea tuturor șefilor Bisericilor ortodoxe pentru adoptarea unor decizii canonice sau administrative, cum este cazul situației din Ucraina.

Potrivit logicii de până acum, Biserica Ortodoxă Română va susține autocefalia surorii sale din Ucraina, au declarat pentru Radio Europa Liberă surse bine informate din anturajul înalților clerici. Pe de altă parte, între patriarhul român și cel rus există legături vechi, reînnoite anul trecut prin vizitele reciproce făcute de cei doi.

România, stat al Uniunii Europene și NATO, susține sancțiunile economice împotriva Rusiei și este unul dintre criticii permanenți ai Moscovei pentru anexarea Crimeei. Cum în tradiția bizantină biserica urmează politica statului, ar fi deci normal ca Biserica Ortodoxă Română să susțină independența de Rusia a ortodocșilor ucraineni, cum o fac și occidentalii. Nu e exclus în totalitate nici reversul medaliei, dacă luăm în calcul propaganda ortodocșilor ruși, mai ales în regiunea românească a Moldovei.

Poziția Patriarhiei Române ar putea depinde și de majoritatea care se va crea în favoarea sau în defavoarea ucrainenilor. Cotidianul Eleftheros Typos, care apare la Atena, susține că patriarhiile Greciei, Ciprului, Albaniei, Ierusalimului și Alexandriei se vor ralia intenției de recunoaștere a bisericii autocefale ucrainene exprimate de Bartolomeu I.

În sprijinul Rusiei ar veni Serbia, tradiționalul aliat al Moscovei, potrivit cotidianului grec, care susține că și Antiohia, patriarhie mică situață la granița dintre Turcia și Siria, va fi tot de partea Moscovei, alături de ortodocșii bulgari și polonezi. Alte surse, consultate de Radio Europa Liberă, se așteaptă însă ca și Biserica Ortodoxă din Ierusalim, împreună cu cea din Egipt, să fie tot de partea rușilor.

Biserica Ortodoxă Rusă a declarat că rupe relațiile cu Patriarhul Constantinopolului după ce acesta a trimis recent doi emisari la Kiev. Mitropolitul Ilarion, care răspunde de relațiile externe ale Patriarhiei Ruse a acuzat imediat Constantinopolul că „a pătruns pe teritoriul canonic” al Moscovei. În conflictul deschis pentru spațiul religios al Ucrainei se reflectă interesul geopolitic al Rusiei, care nu vrea să piardă un teritoriu pe care-l consideră parte al sferei sale legitime de influență.

Potrivit statisticilor internaționale, în Rusia se află peste 100 de milioane de credincioși ortodocși, în Ucraina - aproape 35 de milioane, în România - circa 19 milioane, iar în Republica Moldova - trei milioane de ortodocși, disputați la fel ca în Ucraina. Spațiul ortodox de dincolo de Prut este revendicat atât de Mitropolia Basarabiei, afiliată Patriarhiei Române, cât și de Mitropolia Moldovei, care se află sub jurisdicția Moscovei.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG