Linkuri accesibilitate

Bíró Attila: „Crimele comuniste trebuie pedepsite de tribunal sau de cartea de istorie” (FOTO/ VIDEO)


Caricatură despre justiţia în comunism. Muzeul de la Sighet

Interviu cu unul din inițiatorii Asociației Forum Apulum despre rănile trecutului recent și despre posibilitatea de a le vindeca.

Biro Attila este unul dintre inspiratorii organizației Forum Apulum, parte din colectivul care a lansat zilele trecute „Partidul te vrea tuns”, ghid ilustrat al comunismului pentru tineri. El ne-a spus că a luat decizia să se implice în astfel de programe de teama posibilității ca ciclul istoriei să se repete în absența mărturiilor și documentelor istorice. Pentru că nu există probe, iar cărțile de istorie sunt superficiale, mulți tineri sunt cu totul ignoranți și nepăsători în ceea ce privește trecutul imediat, dispuși din neștiință, nepăsare sau chiar convingeri întemeiate pe propagandă să repete trecutul, chiar dacă nu și-l asumă. Am stat de vorbă cu Biro Attila despre rănile trecutului recent și despre posibilitatea de a le vindeca.

Radio Europa Liberă: Cum ți-a venit ideea de a le spune tinerilor ce a însemnat, de fapt, comunismul?

Bíró Attila
Bíró Attila

Bíró Attila: „Am început în 2012 o documentare referitoare la foștii torționari comuniști pornind de la un simplu comunicat al Institutului pentru Cercetarea Crimelor Comunismului în care spuneau că pun la dispoziția publicului lista cu treizeci de foști torționari. Când eram în liceu în orașul meu Sighetul Marmației știam de închisoarea din centrul orașului și mi-am petrecut o vară chiar în această închisoare, uitându-mă peste documentele de acolo, peste mărturiile oamenilor. Așa că în 2012, când am aflat această propunere, am zis: „Da, cred că este nevoie să vorbim un pic despre ce s-a întâmplat acolo și trebuie să vorbim și dintr-o perspectivă mai factuală.” Adică nu doar să ne ducem în dezbateri ideologice, în păreri, ci...”

Bíró Attila: „Crimele comuniste trebuie pedepsite de tribunal sau de cartea de istorie”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:09:40 0:00


Radio Europa Liberă: S-a abuzat prea mult de polemică în cazul acesta, a devenit discuția mai degrabă politică decât umană?

Bíró Attila: „​Da, eu așa am perceput-o. Niciodată nu aflam fapte, în afară de câteva reportaje la TVR, erau prea puțin materialele care să ofere fapte, prea puține documente.”

Radio Europa Liberă: Spuneai chiar că mulți dintre colegii tăi nici nu știau de fapt ce s-a întâmplat la Sighetu Marmației în închisoare...

Bíró Attila: „​Da, am rămas și eu șocat de faptul că în 2012 colegii mei de liceu mi-au trimis mesaje după ce am publicat reportajele legate de Vișinescu sau de Ficior, comandanții de penitenciare comuniste, mi-au dat mesaje să-mi spună: „Uau, eu nu știam că se întâmplă asta la noi!” Erau colegii mei care au trăit cu această închisoare la doi pași, adică era acolo, lângă noi, puteau să se informeze, puteau să intre și să vadă despre ce era vorba.”

Radio Europa Liberă: Poate erau prea tineri să afle toate acestea. Ce părere ai despre oamenii care, mai în vârstă fiind, nu știau despre toate aceste închisori sau se prefăceau că nu știu?

Bíró Attila: „​Pentru scuza cu „prea tineri” cred că de vină este, într-adevăr, educația. Pentru că mi-am adus aminte că în manualul meu de istorie comunismul era expediat într-o pagină jumătate. Nu prea se vorbea în liceu, deși noi trăiau cu această rană deschisă lângă noi: închisoarea de la Sighet unde au murit mulți disidenți politici era în centrul orașului. Abia după ceva vreme au început să apare semnalizări clare și nici acum nu este foarte bine marcată să se știe: uite acolo s-au întâmplat toate aberațiile, toate grozăveniile acelea.”

Radio Europa Liberă: Nu ți se pare sugestiv faptul că suntem la 29 de ani de când Liviu Babeș și-a dat foc pe pârtie la Brașov și nu există, așa cum se întâmplă cu Jan Palach în Cehia, nu există măcar un monument, o piață, o stradă dedicată lui? Sau că suntem la mai bine de treizeci de ani de la asasinarea lui Gheorghe Ursu și încă nu avem sentințe judecătorești definitive care să-i facă dreptate disidentului?

Oamenii din fostul regim nu și-au asumat că au greșit. La noi nu a existat o asumare clară a comunismului ...

Bíró Attila: „​O rană deschisă și procesul lui Gheorghe Ursu, dar aici din fericire, fiul dumnealui a mers până în pânzele albe să redeschidă un dosar în care s-au investit forțe imense ca el să nu fie redeschis niciodată. Asta s-a întâmplat dintr-un motiv foarte simplu: oamenii din fostul regim nu și-au asumat că au greșit. La noi nu a existat o asumare clară a comunismului și spun „asumare” în sensul că nu toți membrii partidului comunist trebuiau puși la zid, nu toți erau vinovați de ceva, dar cei care au afectat viețile unora, torționarii, securiștii care au bătut, cum s-a întâmplat în cazul lui Gheorghe Ursu, așadar cei care l-au bătut până la moarte pe Gheorghe Ursu trebuiau pedepsiți în mod clar. Asta nu s-a întâmplat la noi.”

Radio Europa Liberă: Faptul că nu s-au întîmplat toate acestea, că sunt încă niște restanțe nu demonstrează că, de fapt, comunismul este o chestiune de actualitate, încă acționează, încă funcționează și nu poate fi izolat în muzeu?

Bíró Attila: „​Sigur că da. Și vă mai spun ceva: parchetele militare din România, și o spun cu toată responsabilitatea! au făcut tot posibilul să nu cerceteze crimele comunismului pentru că multe dintre dosarele începute de Institut au ajuns să stea și să zacă în parchetele militare. Până când parte dintre ele nu au fost preluate de parchetele civile, nu s-a întâmplat nimic. Asta uneori din voința politica de a ține acest subiect închis și, pe de altă parte, nu am avut o asumare clară cu nume și prenume a acestor oameni. OK, poate nu toți trebuiau trimiși la închisoare, nu putem spune automat că trebuie trimiși la închisoare, dar trebuiau cercetați și un judecător, printr-un proces clar, trebuia să spună: OK, tu ai greșit, tu trebuie să mergi la închisoare sau să fii pedepsit, cel puțin, să nu ocupi o funcție publică dacă ai cauzat un rău unui om, unui semen în România comunistă. Asta mi s-ar fi părut un gest decent în anii 1990.”

Radio Europa Liberă: Dar în condițiile acestea a mai vorbi despre procesul comunismului nu este o ipocrizie? În afară de Ficior și Vișinescu, prea bătrâni să mai conteze, sunt foarte mulți politicieni care au făcut parte din sistem și au rămas în sistem, nu i-a lustrat nimeni.

Bíró Attila: „​Da, cu siguranță cred că asta ar fi trebuit să se întâmple mai demult. Dar nu e nici acum prea târziu. În opinia mea, OK , poate că greșelile de dinainte de 1990 nu mai pot fi îndreptate. Dar putem face un lucru foarte clar: să documentăm crimele comunismului, să le punem în ordine, să adunăm probe și să le documentăm din perspectiva unor anchetatori; ce se poate trimite în judecată să trimitem în judecată, ce nu, să existe ca documentar, să fie făcut public și transparent. Adică în Polonia, deși ce se întâmplă zilele acestea acolo nu e de invidiat, totuși în Polonia a existat și există un parchet specializat care a documentat aceste crime și chiar dacă torționarii erau morți sau erau superbătrâni ei au fost trimiși în judecată sau dosarele lor au fost făcute publice. Iar în cărțile de istorie nu se mai poate mistifica faptul că, iată! în comunism o fi fost mai bine ca acum.

Partidul te vrea tuns
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:59 0:00

Asta a fost și credința mea de a merge mai departe și a încerca să fixăm undeva, într-un document oficial că în timpul comunismului au existat acești torționari, au existat acești torționari pentru care au fost date niște legi, niște decrete iar ei au afectat în mod decisiv viața societății și au dus la moartea unor oameni. Asta am crezut eu și cred eu că este important de spus pentru că riscul altfel, dacă nu cercetăm și nu evaluăm onest ce s-a întîmplat în istoria noastră este ca peste, nu știu, să zicem, zece ani să avem cărți de istorie în care să vedem că istoria este rescrisă și nu ne-o mai asumăm așa cum a fost ea.”

Radio Europa Liberă: Și chiar partide care să preia ceva din mesajul partidului comunist.

Bíró Attila: Da, da, ar putea să se întâmple și asta. De asta e foarte important ca, dincolo de memorialistică, dincolo de opinii, dezbateri, polemici să avem, și avem acum, sentințe în care să se spună lucrurilor pe nume ca în sentințele date în cazurile Ficior sau Vișinescu în care procurorii au acuzat și judecătorii au fost de acord că însuși statul român a dus la nașterea acestor torționari. Adică noi, ca stat democratic, ne-am asumat istoria și am spus: ce s-a întâmplat în anii 1950 a fost greșit și a dus la moartea unor oameni pentru că voința politică a vrut asta. A fost un sistem criminal care a omorât oameni.”

Radio Europa Liberă: Vă mulțumim.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG