Linkuri accesibilitate

EU și Rusia în 2017: sancțiunile reciproce au fost menținute


Siemens, una din marile companii germane afectate de sancțiunile împotriva Rusiei

Izolarea Rusiei a rămas nu doar economică, ci și diplomatică.

În anul scurs, relațiile Uniunii Europene cu Rusia au fost dominate de reînnoirea regulată a sancțiunilor economice.

În decembrie, liderii UE au decis în unanimitate să prelungească sancțiunile economice împotriva Rusiei, în cadrul summitului UE care a avut loc pe 15 decembrie la Bruxelles.

Cancelarul german Angela Merkel a declarat atunci, pe 15 decembrie, că Uniunea Europeană nu a găsit motive suficiente pentru ridicarea sancțiunilor anti-ruse. „Nu s-au atins progrese suficiente pentru a ridica sancțiunile. Exista un consens ca trebuie să facem tot posibilul pentru a avansa în procesul de la Minsk“, – a declarat Merkel. În același timp, cancelarul german a recunoscut că „s-a reușit să se evite o noua escaladare a situației din estul Ucrainei”.

Sancțiunile economice vor fi în vigoare pentru încă șase luni. Termenul măsurilor restrictive adoptate anterior ca urmare a anexării Crimeei și poziției Rusiei în conflictul din estul Ucrainei, va expira la sfârșitul lunii ianuarie 2018.

Rusia își menține, de asemenea, reciproc, sancțiunile asupra produselor europene impuse anterior. Unele măsuri represive ale Rusiei sunt însă luate în marginea legii. Astfel, Curtea de Arbitraj de la Moscova a respins plângerea trustului german Siemens, care a cerut returnarea turbinelor sale livrate ilegal în Crimeea.

De asemenea, instanța a respins și plangerea formulata în întâmpinare de catre compania rusa „Technopromexport”, cerand anularea contractului cu Siemens, care interzicea in mod expres livrarea turbinelor în Crimeea, ocolind sancțiunile UE.

Siemens i-a acuzat pe partenerii ruși că au comis o înșelăciune deoarece au promis sa instaleze turbinele cumpărate pe teritoriul regiunii Krasnodar, din sudul Rusiei. În realitate, potrivit Siemens, turbinele au fost din start cumpărate pentru proiectul din Crimeea, lucru interzis de sancțiunile europene.

Totodată, concernul german s-a oferit să rascumpere turbinele pentru suma de 150 de milioane de euro. In replica, companiile rusești au răspuns că turbinele au fost modificate și „radical îmbunătățite” in Rusia, si ca, prin urmare, tranzactia nu este supusa sancțiunilor UE.

Izolarea Rusiei a rămas nu doar economică, ci și diplomatică. Astfel, în luna aprilie, șefa diplomației UE, Federica Mogherini, și-a efectuat prima și unica vizită la Moscova în această funcție. Asta pentru că instalarea noii Comisii Europene în 2014 a coincis cu anexarea Crimeei de către Rusia, cu impunerea sancțiunilor UE, înghețarea relațiilor diplomatice etc. Așa se face că Mogherini, care îi întâlnise deja chiar atunci, în iulie 2014, la Kremlin, pe Vladimir Putin și Serghei Lavrov, pe când ea își părăsea postul de ministru de externe al Italiei pentru a prelua șefia diplomației UE, nu a mai mers după aceea niciodată la Moscova, lăsând să se scurgă trei ani.

Nu toate țările sunt însă de acord cu sancțiunile economice. Astfel, noul guvern al Austriei a anunțat că va întreprinde acţiuni în Europa pentru a ridica sancţiunile impuse Rusiei și că va contribui, de asemenea, la reducerea tensiunilor dintre Occident şi Rusia, potrivit programului de guvernare pentru perioada 2017-2022.

„Neutralitatea Austriei este un factor fundamental care ar trebui luat în considerare în toate acordurile internaţionale. Implicarea în politica globală este inclusă în interesele naţionale ale unui stat neutru. Austria, având în vedere legătura istorică, ar trebui să reprezinte un loc activ de dialog între Vest şi Est şi să formeze politica de detensionare dintre Occident şi Rusia. Scopul nostru este cooperarea pozitivă pe continentul european. Austria va susţine în mod activ eforturile de reducere a tensiunilor care au apărut în special în privinţa conflictului din Ucraina şi a sancţiunilor şi va depune eforturi pentru rezolvarea conflictului din Ucraina şi din regiune”, se arată în programul susţinut de către cabinetul Sebastian Kurz.

150 de persoane şi 38 de entităţi se află pe lista de sancţiuni a Uniunii Europene, din cauza implicării în anexarea ilegală a regiunilor Crimeea şi Sevastopol de către Rusia.

Alte măsuri ale UE aflate în vigoare ca răspuns la criza din Ucraina includ: sancţiuni economice vizând anumite sectoare ale economiei ruse, în prezent în vigoare până la 31 ianuarie 2018; măsuri restrictive ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei şi a Sevastopolului, limitate la teritoriul Crimeei şi al Sevastopolului, în prezent în vigoare până la 23 iunie 2018.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG