Linkuri accesibilitate

Declarațiile de avere ale demnitarilor de la Chișinău


Detaliu din declarația de avere a ministrului moldovean de finanțe Octavian Armașu publicată pe site-ul Autorității Naționale de Integriate de la Chișiunău

Elenei Prohniţchi: demnitarii s-au pus la adăpost în faţa înăspririi legislaţiei privind conflictul de interese.

Pe site-ul Comisiei Naționale de Integritate a început publicarea declarațiilor de avere și interese ale demnitarilor pe anul 2016. Poate fi ultima dată când declarațiile se dau publicității în acest format. De anul viitor, dacă planurile autorităților nu se schimbă, declarațiile se vor completa online așa încât veridicitatea informației prezentate să poată fi verificată mai ușor și mai rapid. Relatează Liliana Barbăroșie:

Până se pune în aplicare noul sistem, declaraţiile de avere şi interese ale demnitarilor moldoveni nu sunt confruntate cu vreo dată din registrele oficiale, ale fiscului sau de la cadastru, cu atât mai mult cu bazele de date privind afacerile private, prin urmare pot fi privite doar ca un fel de declarații pe proprie răspundere.

Deocamdată, a apărut doar o mică parte din cele aproximativ de 56.000 de declaraţii ce ar urma să fie publicate, dar şi acestea cu întârziere, termenul limită la care ar fi trebuit să devină publice fiind depăşit cu mai mult de trei luni.

Nu a fost deocamdată publicată, de exemplu, declaraţia premierului Pavel Filip.

Chiar şi aşa, declaraţiile făcute publice scot la iveală câteva informaţii ce pot prezenta interes:

Andrian Candu, preşedintele democrat al parlamentului, s-a mutat în 2016 în casă nouă – un apartament de peste 200 de metri pătraţi. „Ziarul de gardă a aflat că acesta s-ar afla în acelaşi bloc în care locuieşte naşul de cununie şi şeful de partid al speakerului, liderul democrat Vlad Plahotniuc.

Andrian Candu mai declară că a încasat dividente de peste 11 milioane de lei de la compania ce gestionează mai multe afaceri, inclusiv media, ale lui Plahotniuc, Prime Managment SRL, unde speakerul deţine 10 la sută din acţiuni.

Judecând după declaraţia şefului statului Igor Dodon, acesta ar fi avut în anul în care a devenit preşedinte venituri destul de modeste, nici 200.000 de lei, comparabile cu cele obţinute de soţia sa, angajată a companiei Exclusiv Media a unui deputat socialist, ce gestionează inclusiv câteva afaceri pe piaţa media.

Cu prilejul apariţiei declaraţiei, presa şi-a amintit de multiplele vacanţe ale şefului statului din această perioadă şi s-a întrebat din ce bani şi le-a plătit.

Jurnaliştilor le-a atras atenţia că, pentru a-şi plăti vila de lux de la Buiucani despre care spunea în campania electorală că ar fi achiziţionat-o cu ajutorul părinţilor, Igor Dodon a contractat un credit cu dobânzi preferenţiale de la banca ce i-ar aparţine lui Vlad Plahotniuc.

Ministrul Octavian Armașu a obținut în 2016 cele mai mari venituri dintre toți colegii din executiv - peste un milion de lei. El a fost salarizat nu doar la guvern, ci şi la vechiul loc de muncă – compania Sudzucker, dar chiar şi aşa a avut venituri mult mai modeste în comparaţie cu ceea ce câştigă soţia sa.

Din declarație se mai poate deduce că soții Armașu sunt mari latifundiari, ei având peste 120 de terenuri agricole, unele procurate în ultima vreme, precum şi proprietari a trei apartamente, două vile și două garaje.

Soția Ministrului Justiției, Vladimir Cebotari, a vândut, cu patru milioane de lei, pachetul de acțiuni deținute în compania aeriană FlyOne, despre care o investigaţie jurnalistică arăta anul trecut că ar fi o afacere proaspătă a familiei Cebotari, la care ar fi conectată şi sora ministrului, fondată concomitent cu accederea acestuia în funcţii publice, mai întâi de vice-ministru la trasporturi, apoi de ministru al justiţiei.

Conform unei reforme a sistemului de integritate asumată de guvernarea de la Chişinău în faţa Uniunii Europene în momentul semnării Acordului de Asociere, începând din ianuarie 2018 declaraţiile de avere ar urma să fie depuse online şi tot online verificate, fiind confruntate cu datele din diverse registre, ca să se stabilească cât de onest îşi declară demnitarii averile.

Elena Prohniţchi este vice-directoarea Asociației pentru Democraţie Participativă AEPT, centru analitic care în cadrul unui proiect început în 2014, verifică declaraţiiledepuse de demnitarii moldoveni şi își publică constatările pe site-ul Avere.md.

Prohniţchi spune că de multe ori declaraţiile demnitarilor se contrazic de la an la an, iar verificările de până acum ale CNI nu au dat rezultate. Se pot schimba substanţial lucrurile odată cu punerea în aplicare a pachetului legislativ de integritate? Elena Prohniţchi se declară sceptică:

„Ceea ce observăm în acest moment este trist. Noua autoritate încă nu funcţionează, procesul de reformare a instituţiei trenează, aparent intenţionat. Mult va depinde de calitatea conducerii ANI şi a inspectorului de integritate. Guvernul urmează să le asigure accesul la registrele publice şi private. Începând cu ianuarie 2018 ar trebui să funcţioneze sistemul online de depunere, dar şi de verificare. De atunci ANI, având conectate toate registrele, ar trebui să poată observa averile care nu ar corespunde cu veniturile. Dar nu se cunoaşte la ce etapă e această conectare. Autoritatea nu este funcţională. Nu se ştie cine e responsabil de lansarea acestui sistem. Din ce ştiu, el a fost creat, testat, este funcțional, urmează să fie conectat la fisc şi la cadastru. Dar sunt şi acolo probleme: fiscul spune că are probleme tehnice, iar la cadastru problema e că foarte multe date, cam 70%, sunt eronate.”

Printr-un amendament la statutul funcţionarului public, Parlamentul de la Chișinău a relaxat în luna aprilie condiţiile în care i se permite unui demnitar să desfăşoare şi anumite activităţi private, în paralel cu aflarea în funcţia publică.

În opinia Elenei Prohniţchi, prin acest pas, demnitarii s-au pus la adăpost în faţa înăspririi legislaţiei privind conflictul de interese.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG