Linkuri accesibilitate

Șeful FBI: nu au fost interceptări la Turnul Trump (VIDEO)


James Comey - FBI (stînga) și Mike Rogers - NSA audiați la Comisia pentru serviciile de informații din Camera Reprezentanților, Capitol Hill, Washington, 20 martie 2017
James Comey - FBI (stînga) și Mike Rogers - NSA audiați la Comisia pentru serviciile de informații din Camera Reprezentanților, Capitol Hill, Washington, 20 martie 2017

Directorul FBI a confirmat că instituția sa investighează posibilele contacte ale unor oficiali ruși cu colaboratorii președintelui Donald Trump.

James Comey a făcut declarația luni la o audiere în comisia pentru serviciile de informații din Camera Reprezentanților, una dintre cele care se ocupă de eventualele implicări rusești în alegerile americane de anul trecut.

Comey a spus că ancheta FBI „include investigarea naturii eventualelor legături dintre indivizi asociați cu campania lui Trump și conducerea Rusiei, ca și dacă a existat vreo coordonare între campanie și eforturile rusești”.

„Pentru că este o anchetă… în desfășurare și confidențială, nu pot spune mai multe despre ceea ce face și despre cei pe care îi cercetăm”, a mai spus Comey, adăugând că nu poate spune nici când se va încheia ancheta.

„Nu putem lucra bine dacă ne apucăm să vorbim despre anchetă în timp ce lucrăm la ea”, a insistat Comey.

Directorul FBI a spus că nici agenția pe care o conduce, nici ministerul Justiției nu au dovezi în sprijinul declarației președintelui Donald Trump că în timpul alegerilor din 2016 i-ar fi fost ascultate convorbirile la „Turnul Trump”, reședința sa din centrul New Yorkului.

„Nu am nici o informație în sprijinul acelor (mesaje) Twitter”, a spus Comey.

Trump provocase o controversă la începutul lunii martie scriind într-un „tweet” că Barack Obama ar fi dispus să-i fie interceptate convorbirile în vremea alegerilor de anul trecut.

Tot la audierile de astăzi din Congres, care în mod mai puțin obișnuit au fost publice directorul Agenției pentru Securitate Națională (NSA), Mike Rogers, a respins atât ideea „supravegherii electronice” a lui Trump, cât și pe aceea că administrația Obama ar fi apelat la un serviciu de informații britanic ca să-l spioneze pe candidatul republican. Rogers a spus că așa ceva ar fi împotriva acordurilor încheiate cu Marea Britanie în domeniul informațiilor în urmă cu mai multe decenii.

La începutul audierilor, președintele comisiei pentru servicii de informații, republicanul Devin Nunes, s-a declarat de acord cu membrul democrat în comisie Adam Schiff că nu a existat vreo instalație de ascultare la Turnul Trump. Nunes a adăugat însă că nu este exclus să fi fost alte forme de supraveghere.

Președintele Trump s-a manifestat luni pe Twitter înaintea începerii audierilor, acuzându-i pe democrați că ar fi inventat povestea despre contactele echipei sale cu Rusia. El a scris că FBI ar face mai bine să se ocupe de felul cum au ajuns în presă documente guvernamentale secrete, sau de Hillary Clinton. Trump a mai spus, fără să invoce vreo dovadă, că echipa de campanie a lui Clinton s-ar fi aflat în legătură cu Rusia și chiar ar fi obstrucționat o anchetă federală.

Nici un serviciu de informații american nu a pomenit vreodată existența unor contacte între staff-ul lui Clinton și Moscova – s-a vorbit doar despre posibilitatea ca Moscova să fi „spart” computerele democraților pentru a-l ajuta pe Trump să câștige.

La audierile de astăzi reprezentantul democrat Adam Schiff s-a declarat convins că Rusia s-a amestecat în alegeri.

Schiff a spus că ceea ce încă nu se știe este dacă Moscova a fost ajutată să influențeze alegerile de cetățeni americani, eventual de membri ai echipei lui Trump. Schiff a spus că multe persoane din anturajul lui Trump, și însuși Trump au legături de afaceri cu Rusia, ceea ce „nu este un delict”. „Dar dacă echipa de campanie a lui Trump sau oricine altcineva i-a ajutat și i-a acoperit pe ruși, ar fi nu doar un delict grav; ar reprezenta una din cele mai șocante trădări din istorie ale democrației”.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG