Linkuri accesibilitate

Ministrul Tudorel Toader a prezentat schimbările pe care le propune principalelor legi care guvernează justiția, iniţiative criticate de președintele Klaus Iohannis.


Președintele Klaus Iohannis a definit propunerile de modificare a legilor juridice avansate astăzi de ministrul de resort drept “un atac asupra statului de drept”. Ministrul Tudorel Toader a prezentat schimbările pe care le propune principalelor legi care guvernează justiția. Este vorba despre modificări de fond care ar putea afecta pe termen lung independența celei de a treia puteri în stat. Astfel, spre exemplu, mutarea Inspecției Judiciară de la Consiliul Superior al Magistraturii în subordinea ministrului Justiției ridică mari semne de întrebare.

Inspecția Judiciară este un fel de câine de pază al magistraților, o instituție care veghează asupra moralității, corectitudinii profesionale și profesionalismului procurorilor și judecătorilor. Or, dacă acest organism ajunge sub directa subordonare a unui om politic, fie el și ministrul Justiției, e posibil ca lucrurile să derapeze. Fiindcă la comanda ministrului, Inspecția Judiciară ar putea fi azmuțită asupra unor magistrați curajoși și incomozi, pentru a le reteza entuziasmul când e vorba de oameni apropiați guvernării.

Klaus Iohannis: "Propunerile prezentate astăzi de ministrul Justiţiei se constituie într-un atac asupra statului de drept, independenţei şi bunei funcţionări a Justiţiei, precum şi împotriva luptei anticorupţie. (...) Ar fi în defavoarea ţării noastre ca, după toate eforturile depuse până acum, să ne întoarcem la vechile practici de a pune presiune asupra justiţiei”.

Ministrul Tudorel Toader a mai anunțat că mandatele procurorilor șefi vor crește de la trei la patru ani, dar că cei aflați în funcție nu vor beneficia de această prelungire, sugerând chiar că e posibil ca aceștia să nu-și ducă până la “capăt” nici actualul mandat. O modificare cu impact major este și cea a numirii procurorilor șefi, care până acum erau propuși de ministrul Justiției și numiți de președinte. În propunerile prezentate astăzi, numirea procurorilor șefi va fi făcută de-acum înainte de Consiliul Superior al Magistraturii format din 19 membri. Ca atare răspunderea pentru numirile făcute în fruntea Direcției Naționale Antiocrupție sau a Parchetului General se va dilua și, pe de altă parte, în această situație e posibil ca jocurile politice să fie transferate de la centru în teritoriu, acolo unde baronii politici au legături directe cu magistrații care sunt trimiși în CSM.

O altă schimbare cu bătaie lungă vizează înființarea încă a unei direcții în cadrul Parchetului General, cea de a treia după Direcția Națională Anticorupție (DNA) și după Direcția de Investigații a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism (DIICOT). Această a treia direcție va face urmărirea penală doar a magistraților suspectați de comiterea unor infracțiuni. Această modificare a organigramei Parchetului General ar putea duce și la schimbarea din funcții a celor care conduc această instituție. Ar putea fi vizată în special Codruța Kovesi, șefa DNA care este vânată sistematic de actulul partid de guvernământ.

Pachetul Legilor Justiției, pe care social-democrații vor să-l modifice cuprinde Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea privind organizarea judiciară și cea privind Consiliul Superior al Magistraturii. Toate au fost adoptate în 2005 prin asumarea răspunderii guvernului, după propunerile ministrei de atunci Monica Macovei, care a lucrat îndeaproape cu experții Comisiei Europene. Aceste legi au fost cerute sub acea formă de Bruxelles, înainte de aderarea României la Uniunea Europeană.

Culmea ironiei este că cel care și-a pus atunci în joc mandatul de premier a fost Călin Popescu Tăriceanu, actualul șef al Senatului, aflat printre susținătorii înfocați ai modificărilor anunțate de actualul ministru de resort.

XS
SM
MD
LG