Câteva zeci de copii prezenți marți la biroul Avocatului poporului la o discuție pe tema drepturilor copilului s-au plâns că programul școlar conține prea multe materii obligatorii și nu lasă loc pentru cursuri opționale care i-ar pregăti mai bine pentru viață, ca cele despre sănătatea reproductivă sau drepturile omului. Motive deosebite de îngrijorare în legătură cu propriul viitor și aptitudini de viață au exprimat copiii orfani. Ce se va întâmpla mai departe cu plângerile copiilor aflăm de la Tamara Grejdeanu:
Întrebați despre școala pe care ar frecventa-o cu mai mult interes, elevii au optat pentru revizuirea programei de studiu, astfel încât să existe o diferențiere clară între profiluri, orele pentru clasele de gimnaziu și cele de liceu. Iulian Chetreanu, Elev în clasa a X-a, crede că actualul model de instruire inhibă spiritul întreprinzător al elevilor și nu le dă șansa să dezvolte competențe în afara școlii, or asta ar însemna mai puțin timp acordat temelor și respectiv note mai proaste la școală:
„Noi, de fapt executăm ceea ce se decide și nu avem dreptul să spunem. Deci în cazul în care noi avem școala și alte oportunități, noi nu avem somn. În cazul în care avem somn și oportunități, noi nu avem succes la școală. Și în cazul în care noi avem școală și somn, noi nu avem timp pentru oportunități.”
Europa Liberă: Și ce soluții vedeți voi în acest caz, ca să existe o balanță?
„Elvețienii au un examen de clasa a IX-a atât de dificil încît 80 din elevi nu-l trec, practic aici se stratifică foarte bine populația, cei care merg la învățământul superior și cei care rămân pentru școlile profesionale.”
Elevii văd temele în exces ca o formă de neîncredere, că tineri fiind n-ar putea singuri să-și gestioneze timpul și să-și asume responsabilități. Reducerea numărului de discipline, cred ei, ar lăsa și timp mai mult profesorilor, ca să diversifice metodele de predare și să-și organizeze interactiv ora.
În acest demers, tinerii au și sprijinul unor profesori. Elena Cornițel, directoarea Liceului Ștefan Vodă din orașul cu același nume spune ministerul educației ar trebui să le sugereze profesorilor să-și revadă cerințele la ore:
„Avem noi așa o boală, când venim la școală vedem în copilul nostru viitorul istoric, viitorul matematician, viitorul biolog, dar uităm că școala are o altă menire - să învețe elevul să învățe. Aceasta este competența pe care trebuie să se axeze în prezent o instituție de învățământ. Și dacă luăm în calcul că fiecare profesor consideră că disciplina lui este cea mai importantă, atunci ce se întâmplă cu un copil care trebuie să pregătească șase ore pentru ziua următoare.”
În răspuns, Valentin Crudu, șeful direcției învățământ preuniversitar le-a spus elevilor că reducerea conținutului la diverse materii a început deja în anul 2010 și procesul continuă.
Mai puțin reușește deocamdată schimbarea priorităților profesorilor, spune Valentin Crudu:
„Trebuie să încercăm să instruim și profesorul școlar, ca să țină cont de faptul că profesorul nu are o singură disciplină pe săptămână. La liceu va avea poate 6 obligatorii, iar la gimnaziu va avea 14. Trebuie să găsim acel mijloc de comunicare ca să avem și rezultatele pe care ni le dorim noi.”
Elevii le-au vorbit reprezentanților autorităților despre integrarea copiilor cu dizabilități în mediul școlar și în societate, din perspectiva accesului limitat la servicii și infrastructură adaptată.
Renata Carp, elevă de la Centrul pentru copilărie, adolescență și familie, un centru de plasament pentru copiii orfani, a transmis îngrijorările tuturor colegilor săi, care se întreabă ce vor face atunci când vor rămâne fără tutela educatorilor:
„Pentru mine este o teamă, eu sunt elevă, nu am nimic, sunt orfană, nu am părinți. Nu am nici un ajutor. În ziua de azi, noi, copiii fără bani să ne ducem la un doctor, doctorul nu ne poate ajuta cu nimic pentru că trebuie bani și de fiecare dată pe noi ne trimit după documente, ne scriu în altă zi, numai să nu ne primească în acea zi, pentru că noi bani nu avem, adică este indiferență totală și discriminare tot.”
Adjuncta ministrului muncii Viorica Dumbrăveanu le-a dat asigurări că vor beneficia în continuare de prestații sociale și sprijin, cu condiția că vor alege să-și continue studiile.
Elevilor li s-a mai spus că în domeniul sănătății și accesului la servicii există numeroase regulamente aprobate, rămâne doar ca ele să înceapă a funcționa.
De altfel, mulți din tinerii prezenți la dezbatere pun la îndoială efectul imediat al revendicărilor, dar si experiența de a spune nestingherit ceea ce gândesc li se pare suficient de valoroasă.
