Înțelegerea prevede cedarea a patru sate de pe teritoriul armean, locuite în perioada sovietică de azeri.
Valul de proteste condus de arhiepiscopul Bagrat Glstanian, lider al Diocezei Tavuș a Bisericii Apostolice Armene, regiune situată în apropierea frontierei cu Azerbaidjan, a atras de partea sa și studenții. Ei au participat la marș într-o încercare de a intensifica presiunile asupra premierului Nikol Pașinian pentru a demisiona, relatează serviciul armean al Europei Libere.
La 9 mai, Galstanian a declarat într-un discurs adresat susținătorilor săi adunați în Piața Republicii din Erevan că Pașinian are la dispoziție o oră pentru a-și prezenta demisia. Premierul nu a dat curs cererii, iar Galstanian a cerut mulțimii să aibă răbdare pentru „încă două sau trei zile”, menționând că explorează posibilitatea de a-l pune sub acuzare pe Pașinian în Parlament.
„Am vorbit cu deputații din Parlament. Ei sunt pregătiți să continue acest proces, să îl finalizeze în mod legal, iar apoi va fi nevoie de un candidat pentru funcția de prim-ministru, și atunci probabil va fi anunțat un nume”, a spus Galstanian.
- Te-ar putea interesa și: Noi proteste în Armenia față de cedarea unor sate Azerbaidjanului
Unul „trădător”, altul „spion rus”
Aliații politici ai lui Pașinian și alți susținători ai săi l-au atacat verbal pe Galstanian în timpul protestelor din ultimele două săptămâni, catalogându-l drept „spion rus”, care vrea să provoace un nou război cu Azerbaidjanul.
Protestele au fost declanșate din cauza unui controversat acord de demarcare a frontierei, negociat cu Baku, care prevede că Armenia va ceda controlul asupra patru sate care au făcut parte din Azerbaidjan în perioada sovietică, dar au ajuns sub controlul Erevanului în anii 1990.
Înțelegerea a fost salutată de SUA și UE, precum și de Pașinian, care a fost acuzat de oponenții săi că renunță la teritorii fără a avea garanțiile necesare.
Premierul armean susține că aceste concesii unilaterale sunt necesare pentru a preveni o agresiune militară azeră împotriva Armeniei. Opoziția, însă, susține că Pașinian trădează interesele naționale, căci ar încuraja Azerbaidjanul să ceară mai mult teritoriu armean și să folosească forța în acest scop.
Negocierile pe acest segment continuă. Ministrul armean al externelor, Ararat Mirzoyan și omologul său azer, Jeybun Bayramov, urmau să poarte discuții de pace la Almatî, în Kazahstan, pe 10 mai.
Armenia și Azerbaidjanul au purtat două războaie în ultimele trei decenii pentru regiunea Nagorno-Karabah, care a fost o enclavă majoritar etnică armeană de la prăbușirea Uniunii Sovietice și care este recunoscută la nivel internațional ca teritoriu azer.
Regiunea a ajuns inițial sub controlul forțelor etnice armene, susținute de armata armeană, în luptele separatiste care s-au încheiat în 1994. În 2020, o mare parte a regiunii și teritorii adiacente au fost recucerite de Azerbaidjan, care a finalizat preluarea controlului asupra întregului teritoriu în 2023, în urma unei ofensive fulger care a dus la refugierea în masă a întregii populații armenești în Armenia.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
