Linkuri accesibilitate

Are vreo șansă juridică denunțul penal al PAS împotriva președintelui Igor Dodon?


Igor Dodon și Irina Vlah la Comrat, 19 august 2017

Expertul în drept constituţional Nicolae Osmochescu este sceptic.

Marți, Partidul Acțiune și Solidaritate a depus la Procuratura Generală „denunțul penal” anunțat duminică împotriva președintelui Igor Dodon pe care îl acuză de acte de „trădare de patrie” și de „ațâțarea vrajbei și dezbinării” în societate. Juristul Sergiu Litvinenco le-a spus jurnaliștilor că, în opinia petiționarilor, Dodon a săvârșit mai multe acțiuni care cad sub incidența a două articole ale Codului Penal. Într-un mesaj de Ziua Independenței, lidera PAS Maia Sandu l-a acuzat pe președinte, între altele, că s-ar „identifica deschis cu interesele Federaţiei Ruse”, punând în pericol independența și suveranitatea Republicii Moldova. Are inițiativa PAS șanse juridice, sau e vorba doar de un gest politic, fără consecințe? Mai multe de la Liliana Barbăroșie

Până acum, acţiunile preşedintelui Igor Dodon au fost cel mai des catalogate de oponenţii săi politici ca fiind „neconstituţionale”.

Igor Dodon şi-a atras astfel de critici mai ales atunci când a participat în august la controversatele festivităţi de la Comrat de ziua proclamării Republicii Găgăuzia, un act unilateral a Comratului din 1990 declarat neconstituţional de guvernul de la Chişinău, care a adoptat mai târziu statutul special al autonomiei găgăuze.

Sau luna trecută, când părea decis să decoreze paramilitarii transnistreni şi pacificatorii ruşi în cadrul unei aniversări la Tighina, gest la care însă a renunţat ulterior spunând că nici nu a avut această intenţie.

Cu toate acestea, „nu există argumente şi probe reale pentru a-i înainta preşedintelui Igor Dodon acuzaţii juridice de încălcare flagrantă a constituţiei”, se declară convins expertul în drept constituţional, Nicolae Osmochescu.

Dar dacă decorarea paramilitarilor transnistreni şi pacificatorilor ruşi ar fi avut loc, explică Osmochescu, Igor Dodon şi-ar fi sporit riscul de a se confrunte cu o procedură juridică în care să fie acuzat de încălcarea constituţiei.

O astfel de posibilitate ar putea apărea și dacă şi-ar pune semnătura pe vreun plan de soluţionare a conflictului transnistrean, după modele respinse de către majoritatea cetăţenilor, mai explică expertul:

„Deocamdată, atunci când spune că vede federalizarea ca unica cale de soluţionare a conflictului, el îşi exprimă o părere. Ca lider de partid, chiar ca şef de stat. Dar dacă ar acţiona în acest sens, atunci poate fi acuzat că încalcă constituţia, care spune că R. Moldova este un stat unitar, indevizibil etc.”

Po procurorii invoca, pe de altă parte, încălcarea dreptului penal de către şeful statutului, dacă eventual vor decide să răspundă denunţului înaintat împotriva preşedintelui de către formaţiunea de opoziţie PAS? Nicole Osmochescu se declară sceptic şi în acest caz:

„S-ar putea spune că anumite acţiuni ale preşedintelui vin în contradicţie cu interesele naţionale ale Republicii Moldova. Dar nu este o faptă care poate fi incriminată din punct de vedere penal ca trădare de patrie. Asta trebuie să fie reacţia parlamentului. Pentru asta sunt comisiile parlamentare, care trebuie să-şi expună părerea, dacă vin sau nu în contradicţie a num ite acţiun i ale sale cu legislaţia, dacă incită sau nu la separatism etc. Cineva trebuie să se expună, să facă aceste aprecieri. Pentru că de pornit dosar penal de către procuratură nu sunt probe.”

Ceea ce i se poate imputa deocamdată pe bază de probe preşedintelui Dodon, adaugă Osmochescu, este că în mai mult de un an de mandat nu a întreprins nici o vizită, oficială sau de lucru, în alte state.

„Pentru că vizitele de la Moscova sunt vizite para-statale, vizite ale unui lider de partid, care se simte dator faţă de finanţatorii săi. Asta se poate demonstra prin lipsa de decrete privind formarea delegaţiilor, privind componenţa, privind programul de lucru, agenda. Pentru că dacă nu eşti acceptat sau nu întreprinzi nimic să fii acceptat, subscrii la nulitatea autorităţii tale pe plan internaţional: cu tine nu vrea să discute nimeni la nivel de stat. Constituţia spune că preşedintele reprezintă statul pe arena internaţională. Ce fel de reprezentare e dacă nu ai avut nici o vizită?”

Motive reale pentru o analiză mai atentă a legalităţii acţiunilor lui Igor Dodon ar avea instituţiile statului şi în cazul decoraţiilor pe care le oferă, mai spune Nicolae Osmochescu:

„Pentru că, conform regulamentului, pentru orice decoraţie, trebuie să existe un demers de la instituţia la care persoana lucrează, trebuie să existe un iniţiator al decorării. În ultim ul caz, cu decorarea unor cetăţeni străini, nu ştiu cine poate să fi fost iniţiator.”

Ultima dată, discuţii în contradictoriu au trezit decoraţiile oferite de Igor Dodon de ziua independenţei, când distincţii ale Republicii Moldova au ajuns la istoricul rus de origine moldoveană Vladislav Grosul, autorul unor lucrări despre relațiile moldo-ruse, Mihai Krotov, care coordonează în Duma de Stat a Federației Ruse relațiile în cadrul CSI, şi publicistul german specializat în chestiuni rusești Alexander Rahr, criticat de mulți în Germania pentru pozițiile sale pro-Kremlin, inclusiv cu prilejul anexării Crimeii.

Preşedinţia a spus atunci că ordinele le-au fost oferite acestora pentru că au contribuit la strângerea relațiilor R. Moldova cu Federația Rusă.

XS
SM
MD
LG