Linkuri accesibilitate

Dezbaterile privind anularea reformei electorale au loc pe fundalul unui scepticism pronunțat faţă de noul sistem de vot


Protest la Chişinău împotriva sistemului de vot mixt, 30 iulie 2017

Activiştii care vor anularea sistemului de vot mixt vor depune actele de înregistrare a grupului de iniţiativă privind referendumul.

Organizaţiile civice care îşi doresc iniţierea unui referendum legislativ pentru abrogarea sistemului de vot mixt au anunţat că în următoarele zile vor depune la Comisia Electorală Centrală (CEC) actele necesare pentru înregistrarea grupului de iniţiativă. Duminică, 17 decembrie, a fost ales biroul executiv al grupului, iar organizatorii speră ca în ianuarie să poată iniţia procesul de colectare a celor 200.000 de semnături necesare. Între timp, autorii proiectului de schimbare a codului electoral, între care şi preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, anticipează că iniţiativa se va solda cu eşec.

Activiştii care pledează pentru anularea sistemului de vot mixt susţin că ar exista suficiente motive pentru ca iniţiativa lor să fie sprijinită de un număr impunător de cetăţeni.

Preşedintele Biroului executiv al grupului, juristul Ştefan Gligor, enumeră doar câteva: modificarea electorală ar fi rodul unei înţelegeri reciproc avantajoase dintre democraţi şi socialişti şi scoate din ecuaţia politică celelalte partide, în special opoziţia pro-europeană.

Anticipând anumite semne de întrebare privind finanţarea campaniei de colectarea semnăturilor, Ştefan Gligor spune că aceasta se va face în baza donaţiilor:

„Fiecare cetăţean care consideră că corectarea acestui abuz este una necesară, după înregistrarea grupului oficial de către CEC vom deschide un cont bancar unde oamenii vor putea dona bani. În principiu, colectarea semnăturilor nu este o activitate care presupune cheltuieli mari, este vorba despre colectori care trăiesc în acele localităţi unde vor desfăşura activitatea, ei sunt pe loc, cunosc cetăţenii din respectiva localitate, nu este o activitate care presupune obligatoriu cheltuieli mari. Dar, în acelaşi timp, acele cheltuieli care vor fi necesare, vor fi acoperite din donaţiile pe care le vom face.”

Unul dintre autorii proiectului de modificare a sistemului electoral, preşedintele Parlamentului Andrian Candu s-a arătat sceptic faţă de posibilitatea convocării unui referendum pentru schimbarea Codului Electoral. Într-o emisiune la postul de televiziune Prime, vicepreședintele Partidului Democrat a tratat cu ironie iniţiativa:

„Ca să nu mai existe nicio suspiciune în societate, eu mi-aş dori ca el să se desfăşoare, dar nu pe banii statului, şi chiar am început discuţiile cu colegii să vedem care ar fi implicarea noastră, a Partidului Democrat, să ajutăm pe cei care vor să organizeze referendumul poate chiar să strângem bani. Îi vom ajuta inclusiv cu colectarea semnăturilor, de ce nu? Dar noi ştim că va fi un eşec.”

În replică, liderul grupului de iniţiativă pentru abrogarea sistemului mixt de vot, Ştefan Gligor, spune că şeful Legislativului ar putea să-i susţină anulând modificarea operată în vara acestui an:

„În cazul în care Dlui corectează greşeala şi abuzul pe care l-au făcut, încălcarea legislaţiei Consiliului Europei, opiniei Comisie de la Veneţia, a partenerilor de dezvoltare şi înţelege că cu 2,8 % popularitate nu poţi să inițiezi reforme fundamentale şi anulează acest abuz, atunci poate să ne ajute în acest sens.”

În următoarele zile, activiştii care pledează pentru anularea sistemului de vot mixt vor depune la Comisia Electorală Centrală setul de acte necesar pentru înregistrarea grupului de iniţiativă. Dacă CEC nu va avea pretenţii, organizatorii vor primi undă verde pentru colectarea semnăturilor, pentru asta având la dispoziţie cel mult 90 de zile, explică preşedinta Comisiei, Alina Russu:

„Ulterior verificării listelor de subscripţie, deja informaţia se va transmite Parlamentului care în termen de şase luni de zile se va expune prin adoptarea unei decizii. În prezent avem trei posibilităţi: fie se adoptă o decizie prin care se declară referendumul şi acesta poate fi desfăşurat cel puţin cu 60 de zile de la adoptarea hotărârii, fie poate fi adoptată o hotărâre prin care se respinge propunerea privind desfășurarea referendumului sau o hotărâre prin care se soluţionează problemele preconizate a fi supuse referendumului fără efectuarea ulterioară a acestuia.”

De-a lungul anilor, au existat mai multe iniţiative de organizare a unui referendum legislativ însă niciuna nu a fost dusa la bun sfârşit. În anul 2002, de exemplu, fostul deputat Dumitru Braghiş a colectat semnături pentru modificarea sistemului electoral. Iniţiativa a ajuns în Parlament, s-a prăfuit pe masa deputaţilor care, după ce a trecut termenul de şase luni, au spus că subiectul nu mai este actual, prin urmare, iniţiativa şi-a pierdut validitatea. Expertul în drept constituţional Nicolae Osmochescu nu exclude că acel scenariu ar putea să se repete:

„Sunt pesimist şi nu cred. Actualul Parlament care a votat legea nu va merge la revizuirea propriei decizii.”

Dezbaterile privind anularea reformei electorale au loc pe fundalul unui scepticism pronunțat faţă de noul sistem de vot. Cel mai recent Barometru al Opiniei Publice arăta că este în creştere numărul cetăţenilor care nu ştiu după ce formulă vor fi aleşi deputaţii. În aprilie, 23 la sută dintre respondenţi sprijineau ideea alegerii Parlamentului în baza votului mixt, şase luni mai târziu, în noiembrie, numărul lor a scăzut până la 16 la sută.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG