Linkuri accesibilitate

Angela Merkel și sfârșitul unei ere politice


Cancelarul Germaniei, Angela Merkel
Cancelarul Germaniei, Angela Merkel

Nimeni nu mizase pe decizia abruptă a cancelarei de a abandona conducerea CDU, nici partidele de dreapta, nici cele de stînga.

Luni, după a doua înfrângere usturătoare a blocului conservator din Germania în alegeri regionale, cancelara Angela Merkel a anunțat că nu va mai candida la conducerea partidului său, Uniunea Creștin-democrată și că actualul mandate este ultimul la conducerea guvernului.

Anunțul a venit ca o surpriză, deși Merkel este cancelară de 13 ani și șefa Uniunii Creștin-Democrate de 18. Iar în ultimii ani, s-au auzit multe voci, inclusiv voci influente din blocul conservator, cerând retragerea cancelarei.

Mandatul cancelarei se încheie în 2021, iar trei ani sunt o perioadă lungă în politică. „Mai are trei ani dar nu este sigur că va rezista”, comenta marți Wolfgang Scheuble, președintele creștin-democrat al Parlamentului și fost ministru de finanțe, într-un interviu cu postul public de radio Deutsche Welle. „Poziția ei s-a șubrezit”, a continuat Scheuble, care a atras atenția că pentru început, totul depinde de cine va fi ales, în decembrie, la conducerea Uniunii Creștin-Democrate.

Cei trei posibili succesori ai lui Merkel, Annegret Kramp-Karrenbauer, Jens Spahn și Friedrich Merz
Cei trei posibili succesori ai lui Merkel, Annegret Kramp-Karrenbauer, Jens Spahn și Friedrich Merz

Luni, când a anunțat că nu mai candidează, Merkel a declarat și că nu va susține nici o candidatură, va „accepta alegerea democratică a partidului”. Imediat s-au anunțat trei candidaturi: secretara generală a partidului (considerată și apropiata lui Merkel), actualul ministru al sănătății, și fostul șef al fracțiunii parlamentare. La care s-ar putea adăuga, potrivit presei, premierul din Renania de Nord-Westfalia (cel mai mare land din Germania). „Dacă apropiata cancelarei câștigă în decembrie”, comentează revista Der Spiegel, „atunci sunt șanse ca Angela Merkel să-și termine mandatul. Dacă nu, greu de crezut că va rezista trei ani”.

Potrivit cotidianului de scandal cu cel mai mare tiraj din Germania, „Bild”, în conducerea Uniunii Creștin-Democrate s-a format deja de săptămâni un grup, care încearcâ să o înlăture pe Merkel. Dar care, potrivit aceluiași „Bild”, părea să fie destul de izolat.

Presa germană de marți este în general de acord că nimeni nu mizase pe decizia abruptă a cancelarei, nici partidele de dreapta, nici cele de stînga. Nici măcar social-democrații, aliați la guvernare în acest moment dar concomitent, umii din cei ai vocali critici ai lui Merkel. Social-democrații au suferit pierderi și mai mari decât conservatorii în ultimele două alegeri regionale, din Bavaria și Hessen, înfringeri pe care lidera partidului, Andreea Nahles, le pune pe disfuncționlitățile de la Berlin. Motiv pentru care le-a dat creștin-democraților un ultimatum: or acceptă reformele cerute de social-democrați, mai ales în domeniul social și fiscal, până în septembrie 2019, or aceștia părăsesc coaliția, forțând astfel alegeri generale anticipate și încheierea (prematură) a erei Merkel.

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG