Linkuri accesibilitate

Primăriile și angajații lor: administrațiile locale și statul sânt cei mai mari angajatori din Europa


Anomalia Primăriei Bucureștiului.

Definiția angajaților primăriilor, comunelor și municipalităților depinde de ceea ce se înțelege prin angajat și dacă asta include și ceea ce în Franța se numește agenți municipali, unde intră de pildă și polițiștii urbei, iar nu doar funcționarii de la ghișee și din administrații.

Există țări unde, precum iarăși în Franța, dar și în România, funcția este suprareprezentată. Cifrele sunt cunoscute:

Primaria generală a Bucurestiului are astfel 880 de angajati şi zece consilieri ai primarului. Pentru comparaţie, capitala Germaniei, Berlin, are 3,46 milioane de locuitori şi o primărie cu doar 207 angajați - 69 funcţionari şi 138 personal contractual. Asta în condițiile în care în Bucureşti trăiesc 1,88 milioane de locuitori/ suprafață de 228 km pătrați, iar în Berlin 3,46 milioane de locuitori/ suprafață de 891,68 km pătrați.

Există și cazuri pe care le-am putea numi extreme: în România, cel mai mare aparat administrativ raportat la populaţie, îl are orașul Târgu Mureş: 2% din populația activă este angajată la primărie. La recensământul din 2011, Târgu Mureș avea circa 134.000 de locuitori, dintre care mai puțin de jumătate reprezentau populația activă și ocupată. Primăria are 1.271 de angajaţi, fără a pune la socoteală poliția locală. Dintre aceștia, 424 sunt funcționari publici, iar 847 sunt încadrați ca personal contractual.

Un alt municipiu cu o administraţie supradimensionată este Cluj: primăria are 656 de funcționari publici și 265 de angajaţi ca personal contractual. Lor li se adaugă 221 de polițiști locali, încadrați ca funcționari publici cu raport de serviciu. Asta înseamnă 1.142 de persoane, aproape 1% din populația activă a municipiului − 152.727 la recensământul din 2011.

Statuia lui Carol I din centrul Bucureştiului
Statuia lui Carol I din centrul Bucureştiului

În București, apoi, cel mai populat este Sectorul 3, cu 385.400 de locuitori. Pentru aceștia lucrează 377 de funcționari publici și personal contractual, plus 285 de polițiști locali.

Urmează Sectorul 6, unde primăria și poliția locală au 644 de angajaţi.

La Primăria Sectorului 2 lucrează 395 de angajați și 361 de polițiști, iar la Sectorul 4 și Sectorul 1 sunt 617, respectiv, 502 bugetari.

La Primăria generală a capitalei sunt angajați 883 de funcționari publici și personal contractual, plus 299 de polițiști locali. Aparatul administrativ pare a fi sporit în primăvara acestui an, în contextul proiectului Gabrielei Firea de a crea 19 societăți de servicii controlate de primărie în cadrul unui holding municipal.

Pentru a înțelege enormitatea cifrei de 19 societăți municipale ajunge să spunem că avem:

- 3 societăți municipale în Viena (2,26 milioane de locuitori/ suprafaţa de 414,65 km2) ;

- 7 societăți municipale în Madrid (3,16 milioane de locuitori/ suprafaţa de 605,77 km2) ;

Pe când în București vor fi 19 societăți municipale, 41 de organisme prestatoare de servicii publice şi de interes local și două regii autonome.

Trebuie spus însă, deși aceasta nu ar trebui să fie o scuză a exceselor, că în întreaga Europă statul și serviciile publice, care includ administrațiile municipale şi comunale, au fost și rămân cei mai mari furnizori și creatori de locuri de muncă.

***

În scurt timp după preluarea interimatului funcției de primar al Chişinăului Silvia Radu a cerut ajutor, inclusiv financiar, din partea partenerilor internaționali pentru a reorganiza primăria. Studiind organigramele insituţiei, Silvia Radu a descoperit un număr exagerat de direcţii şi departamente atribuţiile cărora se suprapun şi un număr de angajaţi de ordinul sutelor în unele direcţii:

„Nu am putut stabili încă care e numărul exact de contabili care sunt angajaţi şi plătiţi din bugetul municipiului Chişinău. Am auzit cifre de 700-800 doar de contabili. Am gestionat o întreprindere cu un buget mai mare ca cel al municipiului Chişinău care avea un singur contabil”, spunea în noiembrie primara interimară.

Întrebată recent câți angajați fac parte din aparatul administrativ al primăriei, Silvia Radu nu a putut da un răspuns limpede:

„Exact nu vă pot spune, fiindcă nici Curtea de Conturi nu a putut să stabilească numărul exact, fiindcă datele sunt eronate şi această structură stufoasă care există trebuie simplificată.”

În timp ce doamna primar interimar al capitalei susţine că s-a pomenit ca are în subordine un număr exagerat de angajaţi, marea majoritate a primăriilor din ţară au insuficienţă de specialişti, susţin mai mulţi experţi.

Bunăoară, oraşul Nisporeni, cu o populaţie de 10 mii de persoane, are 26 de persoane angajate în aparatul primăriei. În satul Selemet, din Cimişlia, unde locuiesc 3 450 de oameni, primăria are 11 angajaţi. Un număr insuficient spune primara satului Tatiana Badan, tot ea directoarea Congresului Autorităţilor Locale:

Tatiana Badan
Tatiana Badan

„Nu avem suficienţi specialişti ca să facem faţă. În România o localitate cum este a noastră, cu o populaţie între 3000 şi 3800, are 17+20 de angajaţi. În localitatea mea în care avem multe instituţii publice, centru social, grădiniţe cu doar doi contabili nu reuşim să facem faţă cu capacitatea noastră, cu funcţionarii pe care îi avem.”

Până în 2013 statele de personal ale primăriilor erau stabilite printr-o hotărâre de guvern care prevedea numărul exact de funcționari ținând cont de numărul de locuitori. Potrivit acelui document efectivul limită a primăriei şi preturilor municipiului Chişinău era de 760, iar Bălţi, al doilea ca mărime oraş din Moldova, avea stabilit un număr de 118 angajaţi. Până la 10 angajaţi reveneau celorlalte primării. După 2013 autorităţile locale au obţinut libertatea de a-şi stabili structura organizaţională, doar că aceasta a fost limitată de alte norme legale care le obligă să obţină acordul Cancelariei de Stat pentru fiecare angajare, spune directorul executiv al Congresului Autorităţilor Locale Viorel Furdui:

Viorel Furdui
Viorel Furdui

„În practică, în majoritatea oraşelor aceste state de personal care sunt impuse într-un anumit sens de către centru, de către Ministerul Finanţelor, Cancelaria de Stat, sunt insuficiente în totalitate, deci nu ajung specialişti în primării. Iată de ce majoritatea autorităţilor locale din R. Moldova angajează suplimentar la statele de personal şi alte unităţi, numai că în multe cazuri aceste persoane nu au statut de funcţionar public. Deci e o încurcătură în general şi care porneşte de la faptul că, pe de o parte, legea prevede libertatea autorităţilor locale să-şi stabilească structura organizaţională, pe de altă parte, tradițional se implică centrul prin anumite bariere care creează o astfel de confuzie.”

Un studiu recent al Institutului „Viitorul” arată că 85 la sută din totalul de 898 de primării din ţară au angajaţi 6 funcţionari cu program deplin. 24 la sută din primării au 4 funcţionari: primarul, secretarul, inginerul cadastral şi contabilul. „Această componenţă a personalului nu permite o bună gestionare şi furnizare a serviciilor”, constată cercetarea. Iar principalul motiv care nu le permite primăriilor să angajeze mai mult personal e deficitul de mijloace bugetare.

XS
SM
MD
LG