Linkuri accesibilitate

Andrew Cutting: „Toate țările au fost condamnate în acești 65 de ani, dar Rusia și Turcia au cel mai mare număr de condamnări” (VIDEO)


Clădirea CEDO la Strasbourg
Clădirea CEDO la Strasbourg

Despre 65 de ani de ani care au schimbat fața Europei, cu purtătorul de cuvânt al reprezentanței Consiliului Europei la Bruxelles.

Peste 20.000 de hotărâri judecătorești și aproape 18.000 de cazuri. Acesta ar fi bilanțul în cifre al celor 65 de ani de aplicare a Convenției pentru apărarea drepturilor omului. Legea fundamentală a CEDO - Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, de la Strasbourg - singura instanță din lume care se ocupă exclusiv cu apărarea cetățenilor și a drepturilor lor fundamentale împotriva abuzurilor guvernelor, a împlinit 65 de ani de existență în 2018. A avut un impact uriaș asupra vieților a peste 850 de milioane de oameni, a schimbat legi naționale și a reconfigurat sisteme politice, într-o cheie democratică. „CEDO a oferit compensații omenilor nedreptățiți de guverne cu sume între câteva mii până la miliarde de euro”, explică într-un intrviu acordat în exclusivitate Europei Libere, Andrew Cutting, purtător de cuvânt al reprezentanței Consiliului Europei la Bruxelles.

Andrew Cutting intervievat de Iolanda Bădiliță
Andrew Cutting intervievat de Iolanda Bădiliță

La aniversarea de 65 de ani a CEDO un interviu cu Andrew Cutting la Strasbourg
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:09:41 0:00
Link direct

Europa Liberă: Andrew Cutting, anul 2018 a fost anul în care Convenția pentru apărarea drepturilor omului a împlinit 65 de ani. Cum a început totul?

Andrew Cutting: „Totul a început la Națiunile Unite, cu Declarația privind drepturilor omului din 1948. La început a fost un grup de organizații neguvernamentele, reunite sub numele de Mișcarea Europeană, care au spus că ar fi o idee bună să existe o versiune europeană a Declarației ONU, dar care să aibă o putere legală mai mare. Au propus Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, organul decizional al Consiliului Europei, o convenție sau un tratat internațional”.

CEDO la aniversarea a 65 de ani
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:06:24 0:00

Europa Liberă: Și de ce, atâta vreme cât exista și încă există ONU, a mai fost nevoie și de Consiliul Europei și de încă o convenție pentru apărarea drepturilor omului?

Andrew Cutting
Andrew Cutting

Andrew Cutting: „Marea diferență între ONU și Consiliul Europei este că în Europa avem CEDO, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, care permite persoanelor individuale sau grupurilor să depună plângeri la adresa guvernelor și să ceară CEDO să le facă dreptate. Iar decizia CEDO este obligatorie, statele sunt obligate să o respecte. Ca atare, Declarația ONU privind drepturile omului nu are forța juridică pe care o are Convenția pentru drepturile omului a Consiliului Europei.”

Europa Liberă: Și cum funcționează? Trebuie să precizăm că nu este vorba de o instituție UE. Consiliul Europei și CEDO nu sunt instituții UE. Așadar, prin CEDO, Consiliul Europei a pus în mâna cetățenilor un instrument extrem de puternic care să îi apere când statele si guvernele le încarcă drepturile. Cum funcționează acest mecanism?

Andrew Cutting: „ Da, Consiliul Europei a apărut înaintea UE, are acum 47 de state membre, între care Turcia și Rusia, dar și Islanda sau Elveția, țări care nu sunt membre ale UE. Convenția este un tratat internațional cu caracter obligatoriu. Statele au semnat în mod voluntar acest tratat și s-au angajat să îl respecte. Și dacă un cetățean, un stat, un ONG, crede că unul dintre drepturile prevăzute de Convenție nu îi sunt respectate, poate să deschidă un caz împotriva statului respectiiv la CEDO, după ce au epuizat etapele juridice din țara respectivă. E bine să aibă un avocat, dar oricine poate depune o plângere, chiar și fără avocat.”

Europa Liberă: Șaizeci și cinci de ani este o perioadă foarte lungă. Ce impact a avut Convenția pentru apărarea drepturilor omului în tot acest timp?

Andrew Cutting: „Convenția a avut un impact uriaș în toată statele membre dar și în alte state și regiuni. Pedeapsa cu moarte, de exemplu. Există două protocoale care interzic pedeapsa cu moartea. Astăzi, nici un stat membru nu mai practică pedeapsa cu moartea. Asta pe de o parte.

Pe de alta, sunt mii de oameni care și-au găsit dreptatea la CEDO primind și compensații bănești. Apoi, țara respectivă a trebuit să își schimbe legile și practicile pentru ca acest lucru să nu se mai întâmple din nou. Și o să vă dau un exemplu.

Cazul judecătărorului Volkov, judecător la Curtea Supremă din Ucraina. A luat poziție împotriva corupției și a fost dat afară. Parlamentul din Ucraina l-a concediat. Această situația i-a afectat viața privată și de familie. A dat în judecată Ucraina la CEDO. Curtea de la Strasbourg i-a dat dreptate, Ucraina a trebuit să îl repună pe judecător în funcție, iar toată această istorie a fost

Ucraina și-a schimbat constituția și a îmbunătățit o serie de legi pentru transparența și independența justiției în țară...

debutul unei cooperări intense dintre Ucraina și Consiliul Europei pentru îmbunptățirea independenței justiției în Ucraina, nimic altceva decât unul dintre fundamentele democrației. Asta înseamnă că Ucraina și-a schimbat constituția și a îmbunătățit o serie de legi pentru transparența și independența justiției în țară. Vedeți cum bătălia unei singure persoane a transformat în bine o țară întreagă. ”

Europa Liberă: Și totuși, există state care vor să se retragă din Convenție, din CEDO. Chiar Marea Britanie, țara Dvs. De ce nu mai vor statele să aplice regulile acestui instrument care este atât de util cetățenilor?

Andrew Cutting: „Ideea Convenției a fost stabilirea unor limite între care statele pot să trateze oamenii. Toate statele membre au pierdut cazuri, au fost condamnate la Strasbourg, dar cred că toate sunt de acord că sistemul a ajutat la creșterea protecției drepturilor omului. Sigur, nimănui nu îi place să se arate cu degetul către el, dar guvernele înțeleg că este in interesul lor să fie parte din acest sistem care ridică standardele democratice și ajută la asigurarea stabilității și securității pe întreg continentul.”

Europa Liberă: Care sunt țările cu cele mai multe condamnări?

Andrew Cutting: „Cum spuneam, toate țările au fost condamnate în acești 65 de ani. Dar Rusia și Turcia au cel mai mare număr de condamnări. Dar nu trebuie să uităm că acestea sunt cele mai populate țări europene. La fel, țările care au ieșit din comunism au multe condamnări și este de ințeles pentru că trecând la democrație au trebuie să își schimbe legislația și să cuprindă și standarde pentru drepturile omului.”

Europa Liberă: La cât se ridică cea mai mare compensație stabilită de CEDO?

Andrew Cutting: „Uneori doar costurile pentru procedurile legale. Dar mai importante dectât banii sunt schmbările de legislație, pe care stalele au trebuit să le opereze la cererea CEDO pentru ca alte persoane să nu mai treacă prin aceleași situații. Uneori CEDO a cerut ca statele să ia măsuri imediate pentru ca o persoană, spre exemplu să fie eliberată din închisoare. Compansațiile bănești au variat între câteva mii și milioane de euro. Cea mai mare a fost în cazul Rusia vs. Yukos. Rusiei i s-a cerut să plătească compensații de peste 1, 9 miliarde de euro foștilor acționari ai acestei companii.”

XS
SM
MD
LG