Linkuri accesibilitate

Amnistia fiscală, „legalizarea” miliardului și alți „bani mărunți” la Chișinău


Imagine de la un protest în capitală

Un interviu cu Ion Chicu, secretar de stat în ministerul moldovean de finanțe.

Pachetul de reforme fiscale, inclusiv amnistia fiscală, aprobat rapid de Parlamentul înainte de vacanța de vară, a fost criticat drept „o serie de cadouri electorale” și un pericol pentru lupta cu corupția. Nu numai opoziția parlamentară dar și instituții internaționale cum ar fi FMI s-au declarat îngrijorate. Ion Chicu, secretar general de stat în Ministerul de Finanțe, fost membru al comisiei economice de pe lângă președinție, apără însă aceste măsuri drept posibilitatea de a aduce sau readuce în circuitul economic sume importante. Într-un interviu pentru radio Europa Liberă, Chicu arată că reducerea cotei de participare la asigurările sociale și aplicarea cotei unice de impozitare de 12% pentru persoanele fizice vor mări baza de impozitare și atractivitatea R.Moldova pentru investitori. Într-un cuvânt, în scurt timp, aceste măsuri vor compensa pentru pierderile inițiale la buget.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:26:41 0:00
Link direct

Ion Chicu: „Matematic, calculele, dacă aplicăm modelul static, arată o decădere de venituri în jur de 190 de milioane de lei lunar pe toate bugetele aferente reformei și mă refer aici, în primul rând, la bugetul de stat, decăderi la impozitul pe venit al persoanelor fizice și la bugetul asigurărilor sociale de stat ca urmare a diminuării cotei asigurărilor sociale pentru angajatori cu 5 puncte procentuale. În primul rând, am reieșit din analiza situației regionale în materie de povară fiscală pe plăți salariale.

Ion Chicu
Ion Chicu

Republica Moldova este net dezavantajată din acest punct de vedere, adică are dezavantaje investiționale comparative net inferioare țărilor din regiune. Mă refer, în primul rând, la România, la care impozitul pe venitul persoanelor fizice este impozitat cu o cotă unică de 10% începând cu 1 ianuarie 2018; în Ungaria cota unică, e adevărat că este mai mare, dar au aplicat-o mai demult; țările balcanice – Serbia, Macedonia, Muntenegru – 9 sau 10% cota unică la impozitul pe venitul persoanelor fizice. Numesc aceste țări, deoarece, într-un fel sau altul, noi concurăm cu aceste țări, inclusiv pe dimensiunea de atragere a investițiilor, pe dimensiunea de menținere a forței de muncă.

Nu mai spun că și în partea de est – Ucraina, Rusia folosesc de mult cota unică la impozitarea veniturilor persoanelor fizice. Noi suntem o insulă aici așa, solidară, în regiune care continuă să aplice sistemul progresiv de impozitare a veniturilor persoanelor fizice, ceea ce este inadecvat pentru situația actuală de dezvoltare economică a țării. Această abordare de cotă unică nu este un panaceu, un remediu universal, adică el trebuie utilizat în situații anumite. Or, situația în care se află economia Republicii Moldova și a țărilor din regiune recomandă anume acest sistem. Partea a doua...”

Europa Liberă: Da, am văzut că Dvs. sunteți cumva adeptul acestei cote, am văzut din ceea ce ați comentat, dar eu aș vrea să revenim la ceea ce vă întrebam. Aceste pierderi se reduc la 190 de milioane lunar?

Ion Chicu: „Da, cumulativ, lunar – 190 de milioane...”

Europa Liberă: Și două miliarde despre care vorbea dl Creangă, la ce se referea?

Ion Chicu: „Deci, dacă înmulțim 190 cu 12, iese în jur de 2,3 miliarde anual.”​

Europa Liberă: Două miliarde era suma anuală?

Ion Chicu: „Anuală, da, dar vă spun că noi nu trebuie să vorbim acum de efectul anual, pentru că noi ne așteptăm chiar în următoarele trei luni după implementarea acestei reforme, adică din 1 octombrie 2018 să avem o creștere a nivelului de salariu, adică ieșirea din tenebru a plăților salariale, așa-numitul fenomen al salariilor în plic care, în mod normal, va genera încasări suplimentare la aceste două bugete. Mă refer aici și la ultimul raport al Fondului Monetar Internațional, care indica sau estima ponderea economiei tenebre în Republica Moldova între 35 și 55% din PIB, raportat la valoarea absolută a PIB-ului 170-180 de miliarde, asta ar însemna că 70 de miliarde din rulajul economic în Republica Moldova este în afara circuitului legal, nu se impozitează, dincolo de toate generează și o concurență neloială pentru agenții economici onești.

Dacă din aceste 70 de miliarde prin măsurile respective măcar o pătrime, 25% le-am putea readuce – dar noi sunt sigur că o s-o facem – în circuitul legal, asta ar da 4-5 miliarde de lei suplimentar încasați la bugetul public național doar din aceste prognoze, zic eu, pesimiste vizavi de combaterea fenomenului economiei tenebre. Nu suntem, să zicem, utopiști sau visători. Eu am fost personal în luna aprilie la Ministerul Economiei Naționale al Ungariei, care au implementat o asemenea reformă în 2011. Datele lor, modul cum ei au abordat această problemă arată că efectele, într-adevăr, sunt undeva în limitele respective.

Ei au succese mai mari, dar, zicem noi, mai precaut, noi așa, mai rezervat ne facem prognozele vizavi de ieșirea din tenebru. Păi, iată în al doilea an de când au implementat această reformă numărul întreprinzătorilor individuali care au declarat profit după această reformă a crescut față de anul trecut cu 76%. Eu cred că sunt cifre la care trebuie de atras atenția. Dincolo de alți indicatori, inclusiv diminuarea dependenței de împrumuturile străine, deci în volumul datoriilor integrale publice cota datoriei externe s-a diminuat cu 20 de puncte procentuale, ceea ce mult înseamnă iarăși și în materie de susținere a sectorului financiar autohton etc., etc.”

Europa Liberă: Vreau să vă citez ce zicea FMI în prima reacție la acest pachet legislativ: „Măsurile adoptate vor spori caracterul regresiv al sistemului fiscal, vor reduce gradul de conformare fiscală, vor expune sistemul bugetar fiscal unor riscuri semnificative”. Nu știe ce vorbește FMI?

Eu cred că colegii de la instituțiile financiare internaționale studiază mai atent acum propunerile respective...

Ion Chicu: „Eu cred că FMI tot timpul știe ce vorbește. În cazul de față cred totuși că s-au grăbit să-și exprime opinia și mă refer la reprezentanții de aici, de pe loc. Dacă studiau atent ceea ce-i prevăzut în pachetul respectiv, pentru că ei mai mult s-au axat pe alte elemente ale reformei respective, cred că era și altă reacție. Totodată, apreciez caracterul conservativ al reacțiilor și comentariilor acestei instituții, or, o instituție financiară solidă se caracterizează anume prin conservatism, prin abordări atente.

Totodată, consider că totuși nu se iau în calcul evoluțiile pe plan regional, situația demografică în Republica Moldova, problemele extraordinar de alarmante în ceea ce privește exodul forței de muncă. Eu cred că colegii de la instituțiile financiare internaționale studiază mai atent acum propunerile respective și cred că împreună cu ei noi vom atinge obiectivele pe care le urmărim în urma acestei reforme.”

Europa Liberă: Dvs. reprezentați o echipă care a muncit enorm pentru restabilirea și stabilirea unei relații bune cu FMI. Îmi amintesc că atunci când a fost votată legea miliardului, convențional numită, ministrul Finanțelor ne spunea nouă într-un interviu că, da, există nemulțumire mare, dar în schimb uitați-vă câți bani din exterior atragem prin asta și numea și sumele de la FMI. Adică s-a muncit enorm pentru restabilirea relației cu FMI, iar acum FMI v-a cerut cifre, nu le-ați dat și ați adoptat reformele și abia apoi ați dat cifrele. Într-un fel, ați dat papucii FMI-ului. De ce?

Ion Chicu: „Eu sunt absolut impresionat de succesele pe care le-am înregistrat noi în relațiile cu instituțiile financiare în ultimii ani. Într-adevăr, a fost un parteneriat foarte de succes; totodată, eu aș vrea ca toată lumea să înțeleagă că relațiile dintre un guvern și instituțiile financiare sunt niște relații de lucru – tot timpul sunt opinii diferite, sunt propuneri diferite, or, orice program, orice memorandum, orice proiect noi îl negociem cu ei având în capul mesei interesele țării, interesele populației și străduindu-ne ca, fiind responsabili de ce se întâmplă în țară, să abordăm problemele și să găsim soluțiile la problemele cele mai importante.”

Unde-i miliardu’? (VIDEO SATIRIC)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:35 0:00

Europa Liberă: Aceste inițiative au fost discutate cu FMI?

Ion Chicu: „Deci au fost discutate mai multe aspecte, în special în ceea ce privește reforma fiscală, ei tot timpul și-au manifestat rezerve față de abordarea noastră cu cota unică la impozitul pe venitul persoanelor fizice. Rezervele lor țin mai mult nu de faptul că se introduce acum cota, ci mai mult de faptul că la momentul prielnic, când va trebui de revenit – dar noi va trebui să revenim la sistemul progresiv –, atunci ar putea fi dificultăți, pentru că tot timpul este mai ușor, din punct de vedere politic, să zicem, să diminuezi niște cote decât să le majorezi, dar eu vreau să cred că peste patru, cinci ani noi vom ajunge la un nivel de dezvoltare când sistemul progresiv de impozitare a venitului persoanelor fizice va fi unul mai oportun, mai recomandat și atunci, într-adevăr, va trebui de modificat și iată aici e rezerva că posibil că atunci vor fi dificultăți, că forțele politice nu vor vrea să-și asume asemenea, pentru că au experiența respectivă și au venit și cu exemple. Eu împărtășesc îngrijorarea lor că pe viitor ar fi probleme la reintroducerea acestui sistem, dar totuși noi trebuie să abordăm acum problemele cu care ne confruntăm astăzi.”

Europa Liberă: Vă rog să ne referim un pic la amnistia de capital și amnistia fiscală. Eu știu că Dvs., am observat că vă place mai mult să comparați ceea ce s-a propus acum cu ceea ce s-a întâmplat în 2012. Eu vă propun să comparăm cu 2008, cu amnistia din 2008. Erați atunci viceministru la Finanțe, știți foarte bine acea amnistie cum s-a petrecut. Prin 2010, într-un raport la guvern, ministrul Finanțelor făcea următoarele totaluri ale acelei amnistii: patru miliarde de lei s-au șters ca datorii pentru agenții economici, în schimb, încasările de la liberalizarea capitalurilor le estima d-lui, dacă îmi amintesc eu bine, la 118 milioane. Cifrele arătau că nu prea a meritat. De ce credeți că acum va fi altfel?

Ion Chicu: „S-au șters datorii la impozite. Asta a fost prima parte și, respectiv, trebuia să vedem cum au crescut încasările, cum s-a dezvoltat economia după măsurile respective, că noi am scos povara datoriilor de pe agenții economici. Asta a fost prima parte, un element separat care nu trebuie de confundat cu declararea capitalurilor, care a fost cu totul altul.

Dincolo de umplutura politică a declarațiilor miniștrilor Finanțelor de atunci, eu aș vrea ca Dvs. să ridicați sau să vizitați pagina de internet Statistica și să vedeți care a fost creșterea economică în 2008, după ce au fost făcute aceste reforme și o să vedeți că o să fie una de 7,8. Record pentru Republica Moldova! Niciodată n-a fost așa creștere nici până atunci, nici de atunci. Doi. Cum au evoluat încasările la bugetul public național urmare a instituirii cotei zero la impozitul pe profitul reinvestit?

Deci o să vedeți cum au evoluat investițiile și nu-i departe, iată, Banca Națională este, uitați-vă cum au evoluat investițiile străine în 2008. Și acolo tot o să fie un record absolut în istoria Republicii Moldova – până atunci și de atunci.”

Europa Liberă: Deci, recorduri?

Eu sunt rezervat data asta referitor la declararea capitalului, pentru că declararea capitalului se rezumă exclusiv la încălcările sau la capitalul, la patrimoniul care are proveniență din încălcările fiscale...

Ion Chicu: „Recorduri! Eu trebuie să fac o paranteză – în 2009, în Republica Moldova au început să se resimtă efectele crizei financiare economice mondiale. Dacă vă amintiți, au căzut economii cu mult, mult mai mari ca noi. Dacă vă uitați, de exemplu, în Estonia în 2010, sau 2009, greșesc, au avut o comprimare a PIB-ului cu 9 puncte procentuale. Deci, asta n-a fost caracteristic pentru noi și bineînțeles că efectele reformei din 2007 au fost cumva afectate și de evoluțiile economice regionale și mondiale. În ceea ce privește declararea veniturilor, adică elementul al doilea, dacă au fost acumulate atunci 100 și ceva de milioane, asta este foarte bine, dar nu putem să spunem că am pierdut acolo patru, pentru că – vă spun încă o dată – este un element separat de declarare.”

Europa Liberă: Declararea liberalizării capitalurilor a fost un eșec sau nu?

Ion Chicu: „Totu-i relativ. A fost...”

Europa Liberă: 118 milioane?

Ion Chicu: „Dar la cât vă așteptați Dvs.? De exemplu, 118 milioane e mult sau e puțin?”

Europa Liberă: Nu, eu vă întreb la cât vă așteptați de data asta?

Ion Chicu: „Data asta la cât ne așteptăm? Eu sunt rezervat de data asta referitor la declararea capitalului, pentru că declararea capitalului se rezumă exclusiv la încălcările sau la capitalul, la patrimoniul care are proveniență din încălcările fiscale. Și e scris foarte clar în articolul 1 alineatul 3 – „prevederile prezentei legi nu se extind asupra bunurilor persoanei fizice provenite din activități infracționale prevăzute de Codul Penal, cu excepția articolului 244 – evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor și articolului 244 prim – evaziunea fiscală a persoanelor fizice”. Deci, dacă cineva încearcă să legalizeze un activ, un element al patrimoniului cu proveniență alta decât încălcări fiscale, atunci el nu este pasibil de legalizare și dacă nu știu cum ar trece de acest filtru și ulterior se demonstrează că proveniența activului nu este din încălcări fiscale, atunci intră în vigoare articolul 12 al aceleiași legi, care scrie: „În cazul în care se constată că subiectul declarării voluntare, care a efectuat declararea voluntară a bunurilor conform prevederilor prezentei legi, se află în circumstanțe prevăzute la articolul 1 – acela pe care l-am citit eu –, acestea iese de sub incidența garanțiilor prevăzute la articolul 11”. Deci, actul de legalizare se declară nul și orice guvern care vine după aceasta, orice instituție poate contesta și, bineînțeles, anula orice legalizare. În condițiile acestor articole, niciunul, credeți-mă, care cumva ar avea tangențe cu diferite fraude, inclusiv acea bancară, n-o să vină să legalizeze și eu sunt sigur că n-o s-o poată face. Dacă se așteaptă cineva la miliarde și cineva, cum se speculează că au să vină și au să legalizeze miliardul furat, credeți-mă că n-au să se îndreptățească, dar eu...”

Europa Liberă: De ce atunci n-ați renunțat la această inițiativă, mai ales că ea v-a certat cu toată lumea?

Ion Chicu: „Nu ne-a certat. Cu temeiul de ceartă inventată a fost inclusiv poate din cauză că a fost foarte repede promovat și nu au reușit acei care s-au pronunțat să facă cunoștință cu acest proiect, după ce l-au citit, eu văd că s-au cam temperat reacțiile. A fost o inițiativă a deputaților la elementul respectiv; noi am analizat în momentul când a venit la avizare această inițiativă, am analizat și am văzut articolele respective și din punctul de vedere al potențialelor pericole că active murdare, infracționale vor fi legalizate, am văzut că nu există risc, de aceea am dat aviz pozitiv.”

Europa Liberă: Știind că s-ar putea să nu aducă prea mult la buget?

Ion Chicu: „Dacă o să aducă 50 sau 100 de milioane sau cât va aduce, noi o să fim bucuroși, pentru că asta înseamnă că o sumă suplimentară intră în circuitul economic, oficial se consolidează baza fiscală și vom percepe impozite, pentru că avem multe situații în care persoanele sau agenții economici dețin patrimoniu diferite active pe care nu le pot gaja, de exemplu, pentru că nu-s ale lor oficial, nu pot face diferite tranzacții, asta înseamnă că noi avem o bună parte din patrimoniu active care nu participă în circuitul economic legal, ceea ce ne afectează baza fiscală, dar noi vrem să avem și de acolo impozite.”

Dacă o să aducă 50 sau 100 de milioane sau cât va aduce, noi o să fim bucuroși, pentru că asta înseamnă că o sumă suplimentară intră în circuitul economic...

Europa Liberă: Să clarificăm încă o situație legată de ceea ce s-a întâmplat în 2012. Dvs. cumva ați stimulat o discuție legată de asta; dl Candu a spus în parlament deunăzi că s-au legalizat 25 de miliarde printr-o amnistie din 2012; ministrul Finanțelor de atunci, fostul ministru zice ce aceea a fost o acțiune preparatorie pentru implementarea legii cu metodele indirecte. Ce a fost totuși asta?

Ion Chicu: „Când vorbim de 25 de miliarde, ne axăm pe informația pe care o avem de la Serviciul Fiscal de Stat. În 2012, circa 25.000 de persoane au declarat că au mijloace bănești de un milion de lei, ceea ce înmulțit iese plus/minus 25 de miliarde. Atunci nimeni nu întreba de unde au luat banii aceștia, milionul respectiv, și putea să vină și cu copilul de la maternitate, și cu bunica... toți au declarat că au un milion. Actualmente, dacă ne referim la declarare, tu trebuie să faci dovadă că ai banii aceștia pe cont la bancă la data respectivă, plătești 3% și după asta poți să ți-i legalizezi. Atunci nici 3% nu s-au perceput.”

Europa Liberă: Dvs. ziceți că nu i-a întrebat nimeni, dar urma pe urmă să-i întrebe. Acela era un tablou, iar pe urmă trebuia să-i întrebe, dacă vedeau că veniturile și cheltuielile... Legea nu s-a implementat. Despre asta, de fapt, este vorba.

Ion Chicu: „Nu este adevărat! Deci, la data declarării voluntare atunci trebuia să-i declari și de atunci statul când îți calcula, îți evalua mai departe veniturile tale, cheltuielile tale le lua ca bază de referință, de unde ai tu aceste 10 milioane nu te întreba nimeni. Asta era. Și nu te întreba nici pe urmă. I-ai declarat, nu i-ai arătat, dar i-ai declarat, mai departe când vine Fiscul – apropo de metode indirecte – și vede că ai un palat din acestea, dar lucrezi polițist sau profesor, sau medic și te întreabă de unde ai luat banii... „Păi, uite, eu atunci am declarat 10 milioane, ce întrebări sunt”?”

Europa Liberă: Deci a fost o amnistie?

Ion Chicu: „A fost o amnistie, da. Deci, acum când vorbim despre efectul acesta al metodelor indirecte, eu sunt de acord că asta a fost o intenție de a pune mecanismul acesta foarte bun în aplicare, dar prin faptul că noi nu am cerut să se facă dovada că au banii la momentul acela, măcar să-i arate pe cont sau să-i prezinte în valize cum îi au, noi prin asta, de facto, pe mulți ani înainte am legalizat niște sume pe care nu le aveau și veniturile obținute ulterior de către aceștia care au declarat nu ne permit ca noi să întrebăm de ce n-ai declarat după 2012. Tot timpul are să spună: „Eu am declarat 10 milioane”. De fapt, el nu-i avea și toate veniturile pe care le-a acumulat după 2012 încoace se încadrează în acele 10 milioane și Fiscul nu are pârghii să demonstreze cum este. De aceea, dacă am face o paranteză, inițial, da, intenția a fost anume aceasta, dar greșeala categoric a fost că nu s-a cerut să arate banii, să aducă extras de la bancă. „Uite, îi am în cont. Da, nu mă întrebați de unde-s, nu percepeți 3% ca în 2018...” Noi am compromis, de fapt, un exercițiu.”

Europa Liberă: V-ați supărat pe Moldstreet, pentru că a vorbit despre cifre de 11 miliarde datorii ale firmelor, care ar putea fi anulate de amnistia fiscală. Care sunt atunci cifrele corecte – ca să vă întreb așa –, dacă 11 miliarde nu e corect?

Ion Chicu: „Haideți să trecem la cifre concrete. În primul rând, în ce constă amnistia respectivă? Este vorba despre o măsură de stimulare fiscală prin anularea amenzilor calculate și a penalităților pentru restanțele la plățile de bază. Dacă o întreprindere, de exemplu, un exportator care în 2017 sau 2016 a exportat, admitem în Rusia, nu știu ce acolo și din cauza imixtiunilor politice – că avem cu diferiți parteneri uneori și imixtiuni politice – nu a primit banii la timp, n-a fost în stare să achite, a calculat impozitele, n-a fost în stare să achite, bineînțeles că Fiscul a aplicat prevederile Codului Fiscal și la început i-a aplicat amendă, pe urmă calculează penalități.

Iată, noi prin amnistia respectivă propunem la toți aceștia care au restanțe la plățile de bază să le achite la 20 decembrie, în schimb, noi vom anula amenzile și penalitățile, pentru că, dacă nu anulezi amenzile și penalitățile, probabilitatea că ai să primești aceste plăți de bază restante este minimă. Este o măsură de a stimula businessul, de a le oferi o posibilitate de a achita măcar plățile de bază. Deci, numai în aceste circumstanțe se anulează penalitățile și amenzile. În cazul în care nu vor achita plățile de bază, nu se vor anula amenzile și penalitățile.

Actualmente, la situația din 1 august la Serviciul Fiscal de Stat suma penalităților și amenzilor nu depășește un miliard 200 de milioane. Deci, dacă toți din aceștia care au restanțe la plata de bază ar veni către 20 decembrie și și-ar stinge plățile de bază, înseamnă că noi am anula penalități și amenzi de 1 miliard 200 de milioane. Au să se conformeze către data de 20 și au să beneficieze de această amnistie, bine; n-au să se conformeze, după 20 și până la 20 Fiscul o să întreprindă toate măsurile, inclusiv de executare silită de a percepe aceste sume.”

Europa Liberă: Da, mulțumesc de această precizare. Totuși, ce facem cu momentul educativ, adică ce facem cu cei care în mod intenționat s-au ocupat de scheme de evaziune fiscală și noi acum le facem un cadou? Și ce înțelege lumea din asta? Nu plătesc nici eu, că vine guvernul la fiecare zece ani și-mi iartă câte ceva?

Ion Chicu: „Este foarte bună întrebarea și Ministerul Finanțelor de fiecare dată când vede inițiative de genul le generează, chiar noi le generăm, că au și partea asta demotivantă, suntem de acord, dar vreau să precizăm niște momente. În ultimul an și jumătate-doi ani avem creșterea încasărilor la bugetul public național față de anul precedent în medie cu 15%, deci este vorba despre o administrare fiscală mai eficientă și asta apropo de cei care intenționat. Dacă sunteți, dar sunt sigur că cunoașteți, erau foarte frecvente schemele până în 2016 în Chișinău cu lichefierea, așa-numita „obnalicivanie”, da? 4% erau fantome de astea care activau o zi, dar îți făceau o gaură de zeci de milioane numai într-o zi dintr-o tranzacție de genul acesta.

Noi am făcut amnistie în 2007, am făcut ceva în 2012, dar am lăsat intactă povara fiscală. În linii mari am lăsat agenții economici să se confrunte cu aceleași probleme...

Credeți-mă că încasările suplimentare, inclusiv din cauza contracarării acestor scheme sau pe baza contracarării acestor scheme în baza de date cu datoriile respective despre care vorbeam sunt preponderent agenți economici viabili care lucrează, dar care s-au confruntat la diferite etape cu diferite probleme și nu-s în stare acum să achite. Noi nu suntem primii și nici ultimii care facem lucrul acesta, cu o periodicitate uneori mai mare sau mai mică asemenea măsuri se fac, pentru că se întâmplă în perioadele acestea de zece ani evenimente care afectează un business sau altul, agenți economici care îi pun în imposibilitatea de a activa. Nu în ultimul moment, și mă refer aici la faptul că noi, o dată în zece ani, facem amnistierile acestea și ar fi demotivante. De ce consider că acum ar fi o abordare puțin diferită?

Noi am făcut amnistie în 2007, am făcut ceva în 2012, dar am lăsat intactă povara fiscală. În linii mari am lăsat agenții economici să se confrunte cu aceleași probleme. Da, noi am spus că facem diferite ghilotine – 1, 2, 3 și 10. A rămas aceeași povară administrativă, nu am umblat deloc la cotele impozitelor, am tras o linie albă, dar am lăsat agenții economici în aceleași condiții. Nu cred că am creat toate condițiile atunci ca ei să nu se mai confrunte cu situații în care să se respecte legislația fiscală. Or, acum, prin diminuarea poverii fiscale cu aproape 9 puncte procentuale – și mă refer iarăși la cota impozitului pe venit și la asigurările sociale – noi dăm un impuls businessului de a trece pe alb și a respecta în continuare, pentru că suntem convinși că în condițiile actuale, considerând cotele actuale, deja se poate de lucrat cinstit, de achitat impozitele și nu de mai creat situații ca guvernul să mai vină cu amnistii fiscale.

Asemenea instrumente când se aplică și diminuări, și diferite amnistii n-au să mai fie, pentru că asta este deja limita de jos, pentru că noi n-o să putem finanța cheltuielile. Noi am făcut pasul acesta foarte calculat, conștient, astfel încât măsurile respective să ne permită nu numai finanțarea cheltuielilor planificate, dar și creșterea considerabilă a veniturilor.”

Europa Liberă: Ce le-ați spune celor care zic că ați făcut, de fapt, amnistia de capital pentru a legaliza miliardul?

Ion Chicu: „Poate le înțeleg, să zicem așa, instinctul primar, pentru că la fiecare ar fi așa o reacție imediată când ar auzi de așa ceva, dar eu îi invit doar să citească proiectul respectiv și procedura este descrisă foarte clar. O să depună cerere prealabilă pentru instituțiile respective și Banca Națională, și instituția aceasta care se ocupă cu prevenirea spălării banilor, și Fiscul au să examineze foarte bine întâi care e originea activului Dvs. legalizat. Eu sunt sigur că acel care are muscă pe căciulă nu o să vină nici la etapa de declarare.

Admitem că a venit, Fiscul, Banca Națională, Centrul acesta de combatere a spălării banilor nu au fost în stare să vadă că nu-i proveniență din invaziune fiscală, admitem, da, și a trecut cumva filtrul, atunci o să intre articolul acesta 12 în vigoare, care spune că, dacă a trecut ceva, atunci se anulează garanțiile de stat, deci va fi declarat nul. Și eu vreau să ne gândim un pic mai larg despre asta.

Admitem că cineva consideră că guvernanții actuali vreau repede să legalizeze ceva, gândindu-se că după alegeri vin alții. Păi ce, alții nu o să se folosească articolul 12 pentru a anula actul acesta de legalizare? Adică eu nu văd aici așa o gândire pe lanț logic, pe mai mulți pași înainte, n-o văd. Cred că toate reacțiile sunt din cauză că nu a fost timp suficient ca să se studieze aceste proiecte.”

Europa Liberă: Dar Dvs. nu ne-ați dat timp ca să le studiem.

Dar regret faptul acesta că nu a fost un timp mai extins pentru consultare...

Ion Chicu: „Înțeleg. Eu repet. Deci care a fost procedura? A fost inițiativa deputaților, noi am avizat-o, am văzut că nu sunt pericole pentru a fi, să zicem, legalizate active infracționale altele, decât cele provenite din încălcări fiscale, respectiv ne-am pronunțat pro. Era bine ca să fie aprobat de parlament până la vacanță, rămâneau doar două săptămâni, respectiv s-a… dar regret faptul acesta că nu a fost un timp mai extins pentru consultare, pentru că sunt sigur că dacă acei cu adevărat profesioniști și dezinteresat din punct de vedere politic studiau aceste proiecte aveau să aibă altă reacție.”

Europa Liberă: Anul trecut încă erați în Consiliul economic al președintelui Igor Dodon. V-ați aventura să anticipați, va promulgat d-lui sau nu? Ce părere are despre astfel de metode, poate le-ați discutat vreodată în Consiliul economic?

Ion Chicu: „La câteva ședințe ale Consiliului prezidate de președintele țării s-au examinat mai multe subiecte, inclusiv se aborda și situația economică, situația în care se află exportatorii și spre Vest, și spre Est, povara fiscală excesivă pe salarii, salariile în plic etc., etc. Eu nu știu ce poziție va avea președintele acum vizavi de promulgare, dar logic și luând în considerare consecvența acțiunilor m-aș aștepta să fie aprobate, promulgate, în caz contrar aș fi curios să văd argumentele D-lui, inclusiv datorită faptului că îl consider un economist extraordinar.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG