Linkuri accesibilitate

„Am fost și în Spania, și în Cehia, și în Polonia, și în Suedia...” (VIDEO)


Pe drum spre Cimișlia...

La sfîrșit de săptămînă cu Europa Liberă și Valentina Ursu în vizită la Cimișlia și într-o discuție cu Vadim Vieru.

Chiar dacă unii consideră că drepturile și libertățile cetățenești sunt respectate odată dobândite în 1991, realitatea confirmă că ele sunt foarte ușor de încălcat. Garanția respectării drepturilor omului presupune un demers susținut care antrenează instituții ale statului, organizații nonguvernamentale și cetățeni. De ce moldovenii își neglijează drepturile? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.

* * *

Cetățenii nu au încredere în justiție și nu-și cunosc drepturile. Ei nu-și cunosc drepturile și nici garantul acestora, dar au convingerea că le sunt încălcate. Cei cu care am discutat la Cimișlia spun că nu știu să numească drepturile pe care le au, dar percepția generală este că au loc încălcări ale drepturilor omului.

– „Nu-și mai cunosc moldovenii drepturile, că ne-au stricat Parlamentul aiști mai de sus.”

La sfîrșit de săptămînă cu Europa Liberă și Valentina Ursu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:34:16 0:00
Link direct

Europa Liberă: Care sunt cele mai încălcate drepturi ale omului?

– „La sănătate cu polița asta, iaca, cu leafa. Ce faci cu o mie de lei? Nu faci nimic, numai plătim comunalele și gata. Dreptul la odihnă nici nu-l știu...”

– „Nici n-o să-l avem!”

La Cimișlia
La Cimișlia

– „Îi mare sărăcia și-i mare nevoia. Să se întoarcă cu fața la oameni, dar ei s-au întors cu... spatele. Degeaba mai votăm. N-o să mergem nici la votare, nicăieri, că degeaba, ei îs votați de-amu, ei îs întăriți.”

Europa Liberă: D-apoi este dreptul cetățeanului de a alege?

– „Ei singuri se votează, ei singuri se aleg, ei singuri se întăresc...”

Europa Liberă: Își cunosc moldovenii drepturile?

– „Drepturile nu le cunoaște nimeni, că noi nu citim Constituția. Când dai cu nasul de ceva, atunci îți aduci aminte că este Constituție, dar așa nu.”

Europa Liberă: Dar care sunt cele mai des încălcate drepturi ale omului?

– „Majoritatea-s încălcate.”

– „Noi n-avem de pâine, nouă nu ne ajunge de pâine, dar la pâine ne mai trebuie... Dar de încălțat, de îmbrăcat cu ce? De unde? Copiii ne-au lepădat și s-au dus și noi am rămas pe drumuri bătrâni, pentru ca să trăiască cine? Hoții și tâlharii, că oameni nu poți să-i numești.”

Europa Liberă: Cum își protejează cetățenii Republicii Moldova drepturile lor?

– „Eu mă duc la sora și la fratele la Bender și trec granița. Unde mă duc eu? Cine pe mine mă apără? De ce eu trec granița? Eu nu-s în Moldova oare? Bătaie de joc de oameni. N-avem nicio susținere de la nimeni. Ei șed în Parlament și scot pui, să mă scuzați de expresie...”

Europa Liberă: Dar în Parlament îi trimiteți Dvs., pentru că aveți dreptul de a alege.

– „Noi îi alegem? Ei îs aleși de-amu. Votarea-i pe 24 februarie, dar ei de-amu acolo știu cine-i în frunte. Ei nu ne întreabă pe noi, ei își bat joc de noi.”

Europa Liberă: Păi o să mergeți Dvs. în ziua scrutinului și o să votați.

– „Noi o să mergem. Eu am fost la votare, am fost și o să mă duc. Dar ce folos? Eu singură nu pot să fac nimic. Lumea care se duce îi indusă în eroare, iaca cu magazinul ista al lui Șor aici, care-i bătaie de joc. Lumea se bucură că-i cu un leu mai puțin și se duce și cumpără. Demnitatea omului se calcă în picioare, pentru că pensia-i mitică, zarplata (leafa) îi mititică și ne dau cu un leu mai puțin la Șor, dar calitatea unde-i? Noi mâncăm carnea ceea, pulpele celea și ce mai aduce el. Le dă cu un leu mai puțin, dar calitatea unde-i? Cine-o controlează? Controlează cineva de unde se aduce carnea asta? Rușine să le fie la acei care șed în Parlament! Las’ să trăiască un parlamentar cu o mie de lei, să șadă în rând cu mine, să mănânce ce mănânc eu și să trăiască o lună de zile cu o mie de lei și să plătească și cerințele, toate chestiile pe care le avem de plătit, începând cu lumină, gaz, apă ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Dar la ce ați renunțat, neavând bani?

– „La pâine și sare nu pot renunța, că trebuie să trăiesc, în rest, mă duc, mă uit și ies, că nu am pe ce să cumpăr; aerul numai nu-l plătim, în rest, plătim totul. Noi plătim, pentru că dacă nu plătești lumina, ți-o taie, nu plătești gazul, ți-l taie și tot așa mai departe și-s întrebări foarte grele. Și suntem nevoiți să trăim așa cum trăim, că așa-i moldoveanul ista, să ducă jugul numai. Noi nu trăim, dar noi ne chinuim.”

– „N-aș spune că se respectă drepturile omului, deoarece în fiecare magazin când te duci să cumperi ceva numaidecât îți împinge ori o marfă expirată, ori te amăgește la cântar și chiar fiica mea de multe ori cumpără din magazin, prețul la marfă la vitrină este un preț, când se duce la casă e cu totul alt preț. A sunat la linia fierbinte, la drepturile consumatorului și nu i-au făcut nicio dreptate.”

Europa Liberă: Dar în general își cunosc moldovenii drepturile consfințite în Legea Fundamentală?

– „Nu toți, nu toți, o pătrime din moldoveni poate își cunosc drepturile; tineretul – da, dar majoritatea nu.”

Europa Liberă: Dar cât e de grav dacă nu-ți cunoști drepturile?

– „Foarte grav, fiindcă în fiecare zi ai nevoie să te aperi, că altfel nimeni nu te apără. Fiecare are drepturi, dar nu toți au posibilitatea să se ducă și la odihnă, că salariul îi mic...”

Europa Liberă: Cine trebuie să garanteze aceste drepturi ale omului?

– „Statul. Parlamentul și Guvernul hotărăsc toate întrebările omului.”

– „Eu prima dată în viața mea m-am dus la vot, că eu am 56 de ani, și eu nu eram înscris în listă și asta chiar lângă mine, lângă grădinița de copii, și eu n-am votat. Și zic: „Eu am venit la vot. Cum așa eu nu-s, ce îs la cimitir?” Apoi toți anii aceștia cine a votat?”

Europa Liberă: Și credeți că vi s-a încălcat dreptul la vot?

– „S-a încălcat, sigur că.”

– „A votat altcineva pentru dânsul. Așa că fericire nu-i.”

Europa Liberă: Peste hotare unde mulți moldoveni își găsesc locul de muncă și traiul decent, acolo li se respectă drepturile?

– „Da! Eu am fost în multe țări. Am fost și în Spania, și în Cehia, și în Polonia, și în Suedia am fost. Da, acolo măcar că suntem străini, dar noi avem mai multe drepturi acolo. Aici, în Moldova, noi nu avem drepturi. Legea este, dar nu se respectă. Dacă e să luăm noi așa, totul fac banii, care are bani, acela-i drept. Pentru Moldova, așa o țară mititică și un miliard s-a dus și nu se știe unde s-a dus miliardul. Ce fel de încredere poate să fie? În cine să ai

Omul dacă rămâne aici, să aibă de muncă, să aibă un viitor oarecare, dar nu așa: oamenii noștri se duc după hotare să facă bani...

încredere? Oamenii fără de lucru. Știți în Chișinău ce se face, acei care-s la putere câte trei-patru case are un singur om. Asta-i normal? Și de unde iau ei banii ăștia, că nu se duc să lucreze la construcții după graniță sau în alte părți? De unde se iau banii la oamenii ceia? Nu-i lege, nu-i! Eu socot că nu-i lege. Trebuie să luptăm toată lumea asta. Omul dacă rămâne aici, să aibă de muncă, să aibă un viitor oarecare, dar nu așa: oamenii noștri se duc după hotare să facă bani ca să-și învețe copiii, copiii învață și se duc după hotare...”

Europa Liberă: Dar cine trebuie să garanteze respectarea drepturilor omului?

– „Statul trebuie și Guvernul, și Parlamentul, și justiția...”

– „În Moldova îi greu să trăiești și-i jale să mori. Dacă ești tânăr, îți iei rucsacul în spate și pleci în lumea mare.”

– „Cum spun ucrainenii: „Îi greu de trăit, dar îmi pare rău să mor”. Vara mai umblă omul, dar acum trebuie de plătit încălzirea, nu? Plătește încălzirea și gata. Și ce să facă omul acela? El șede și se gândește ce o să facă, ce are să fie, cum o să facă și de atâta se încep bolile toate, se începe stresul și de la stres, de la cap se duc toate în jos și oamenii îs bolnavi. Și la medicină tot trebuie să plătească.”

Europa Liberă: Am ajuns aici, la Cimișlia, cu microfonul Europei Libere și întrebăm localnicii: cum se respectă drepturile omului în Republica Moldova?

– „Cum se respectă?... Pensia nu ne-o măresc, totul scumpesc, lemne nu ne dau, că omul meu îi fără picior. Nu ne dă nimic ajutor, nu ne dă nimic. Am fost să scriem lemne și ne-a spus că de la 80 de ani în sus le scrie lemne. Au legea lor, cred că ei din capul lor au făcut-o.”

Europa Liberă: Dvs. știți unde să mergeți să cereți respectarea drepturilor omului?

– „Unde să ne ducem? La cine? La cine te duci, ei se uită la tine și râd. Am îmbătrânit și cine se uită la acești bătrâni? La acești bătrâni de-amu nu se uită nimeni.”

Europa Liberă: Dvs. când ultima dată ați luat Constituția să vă uitați ce drepturi vă oferă statul, vă garantează?

– „Ei... că mai avem noi Constituție, mai citim, mai avem noi când să citim în Constituție... Omul îi fără picior și eu am când să șed să citesc, eu nici la televizor nu mă uit. Eu îs cotonoagă, el îi șchiop, un picior de la genunchi i-i tăiat... Nimeni nu se interesează, să mai vină pe acasă, să mai controleze cum trăiește omul... Ședem cu podurile picate, a plouat, șiferul (ardezia) îi stricat... Nu vine nimeni să se intereseze, să se uite cum trăiește omul. Ei în buzunarul lor pun și gata. Am scris scrisoare la Fondul Social că să-mi dea să-mi fac operație și mi-a venit scrisorică înapoi că nu se recomandă, că n-avem bani. Până acum s-au dat, dar de-amu nu se dau mai mult...”

La Cimișlia
La Cimișlia

Europa Liberă: Își cunosc cetățenii drepturile lor?

– „Își cunosc, dar nu le respectă statul, Guvernul...”

Europa Liberă: Ați citit Constituția?

– „Nu.”

Europa Liberă: V-ar ajuta să cunoașteți mai bine drepturile?

– „Dar ce, dacă Constituția nimeni n-o respectă? Poți s-o citești și s-o știi...”

– „Legea trebuie îndeplinită. De jos noi o îndeplinim, orice om care cunoaște legea se teme s-o încalce, de atâta nici n-o încălcăm, dar democrația în ziua de azi asta e ca o iluzie a puterii, dar nu-i democrație. Puterea există unde se respectă toate legile, acolo-i democrația.”

Europa Liberă: Vorbim despre drepturile omului. Își cunosc cetățenii drepturile lor?

– „Nu! Majoritatea nu.”

Europa Liberă: Care sunt cele mai respectate drepturi și cele mai încălcate drepturi ale omului în Republica Moldova?

– „Cel mai încălcat e dreptul sănătății, la sănătate îs corupți de prăpădiți. Mai pe scurt, îi greu, îi lipsă de cultură juridică și lumea multă nu-i informată, nu știe cum să se apere, cui să se adreseze. Și dacă te adresezi, bani din nou. Corupți din cap până în picioare – și în justiție, și în sănătate, și în poliție, și peste tot locul.”

Europa Liberă: Dacă și-ar cunoaște cetățenii bine drepturile ca să le fie respectate, s-ar schimba situația?

– „Eu cred că s-ar schimba olecuță, dar nu știu cum să se schimbe, pentru că toată lumea a plecat din țară. Rămân satele goale, copii puțini se nasc, tinerii s-au dus și nu se mai întorc și ar fi bine să facă ceva, să ridice salariile, să atragă tineretul ca să rămână în țară, să-i aducă pe acei care au plecat peste hotare...”

Europa Liberă: Cine ar trebui să garanteze aceste drepturi ale cetățenilor?

– „Guvernul, Parlamentul, justiția, în primul rând. Dar dacă ei de la cap până în picioare îs corupți absolut, nu-i justiție, asta-i pericol ca să dispară și Moldova. Îmi pare rău, casele se risipesc, îs dărâmate, bătrâni... Dar câtă lume îngheață, câtă moare de foame? Ce poți să cumperi de o mie de lei? Cum putem să vorbim despre drepturile omului, de o viață decentă a bătrânilor, dacă ei mor de frig, de foame? Bine, dacă cineva are o rudă peste hotare sau un vecin care poate să-și facă milă, dar majoritatea mor de foame și de frig.”

Europa Liberă: Dar care sunt cele mai des încălcate drepturi ale omului?

– „Muncește degeaba cât vrei, leafă nu-ți dă, dar muncește cât vrei degeaba.”

– „Din cauza lui Plahotniuc, și a lui Șor, și a altora...”

Europa Liberă: Dar care sunt cele mai încălcate drepturi?

– „La vot, la toate cele.”

– „Dar de ce au fost invalidate alegerile primarului de la Chișinău? Apoi asta nu-i încălcare a drepturilor alegătorului? Au fost încălcate!”

Europa Liberă: Care sunt cele mai respectate drepturi ale omului?

– „La noi în țară deloc, niciun drept nu-i respectat.”

– „De-amu nu se mai poate de trăit în țară, îi sărăcia cea mai mare la noi. Oamenii bolesc, medicamente nu-s, medicamentele-s scumpe, gazul îi scump, totul îi scump, nu se mai poate de trăit.”

Europa Liberă: Ce ar avea de câștigat o societate dacă cetățenii și-ar cunoaște și drepturile, și obligațiunile?

– „Nu știu, nu pot să vă spun asta.”

– „Am trăi mai bine. Dacă omul și-ar dat seama pe cine votează, dar omul nostru simplu... Lui i-au dat 50 de grame de coniac acolo sau 50 de lei, mai prost ca moldovanul nu-i.”

– „La țară oamenii ce ascultă? Televiziunea lui Plahotniuc și a lui Dodon, altceva nu au. Și ei cred că asta-i lege.”

Europa Liberă: Cetățenii Republicii Moldova își cunosc drepturile?

– „Cunosc, dar nu pot să le îndeplinească drepturile noastre.”

Europa Liberă: Care-s cel mai des încălcate drepturi?

– „Ehe-he-he... sunt multe! Lefile nu dau ca lumea la oameni, pensiile nu dau, cu 500 de lei noi să trăim. Cum să trăim cu 500 de lei? Dar am de plătit de o mie și ceva de lei – gazul, lumina... Ce asta-i dreptate? Și la sănătate tot așa-i. Te duci, trebuie bani pentru medicamente, trebuie să plătești locul, trebuie să plătești ceea... și nu ne ajunge nouă. Nu, nu, nu-i dreptate asta!”

Europa Liberă: Responsabilitățile și le cunosc cetățenii?

– „Le cunosc... (Râde).”

Europa Liberă: Să muncească cinstit...

– „Da, ei muncesc cinstit, dar pentru cinstea asta nu-i plătit, iaca ce. Moldovanul nostru a fost sărac și o să fie sărac.”

– „Țara asta cât îi de mică, au furat-o și au furat-o, și o fură și mai departe, dar de unde atâția bani fură ei? Nu știu. Lumea muncește și degeaba muncește. Pentru hoți muncim, iaca ce, pentru hoți. Iaca noi ședem la piață și vindem, facem câte vreo 20-30 de lei, dar înghețăm și ne lecuim de mii de lei. Dacă aș avea o pensie mai mare, eu n-aș ședea aici, dar mie nu-mi ajunge să plătesc comunalele, șed și mă calicesc la piață. Și-i producția mea, eu o produc. Miere vând și eu nu pot s-o vând, că lumea n-are bani să cumpere. Sărăcie mare-i în Moldova. Îi sărăcie, pentru că-i furată și-i furată, și o fură. Dreptul la un trai mai bun îi călcat tot în picioare și-i bătaie de joc.”

Europa Liberă: Își cunosc moldovenii drepturile lor?

– „Nu-și cunosc.”

Europa Liberă: Dar de ce?

– „Pentru că-i multă mafie. Justiție n-avem. Țăranii n-avem dreptate până după februarie. O să vedem și atunci, că macaroane ne pune la urechi... și grecikă (hrișcă), tușonka (conserve de carne tocată) lui Șor...”

Europa Liberă: Care sunt drepturile care se încalcă cel mai des?

– „Orele de lucru le facem supra, mai astupă neamurile, că-i fiică, că-i soră, că-i frate tot astupă, dar muncitorii trebuie să lucreze. Iaca cum. N-avem drepturi. La sănătate se încalcă, foarte se încalcă dreptul.”

Europa Liberă: Cine trebuie să garanteze drepturile omului?

– „Când o să avem noi un procuror general independent de politicieni, atunci noi o să călcăm pe a doua scară, dar acum suntem la fund, la fund. N-avem nicio dreptate față de dânșii, ei îs drepți, ei fac ce vor. Dau macaroane, iaca acum socialiștii i-au încărcat, i-au dus, i-au adus. Îi întrebi: „Ce, măi, unde te duci?” – „Ne dă câte o sută de lei.” Pentru o sută de lei, el o vinde pe mamă sa, pe tatăl său...”

Europa Liberă: Ce ar câștiga cetățenii dacă și-ar cunoaște drepturile?

– „Ar câștiga, în primul rând, un trai decent, demnitate, respect...”

Europa Liberă: Își cunosc moldovenii drepturile lor?

– „Nici 10% nu le cunosc și chiar care le cunosc nu se mai respectă.”

Europa Liberă: Dar care sunt cele mai des încălcate drepturi ale omului în Moldova?

– „Doamne, Dumnezeule! Toate drepturile îs încălcate. Și la sănătate, și la odihnă... Ce fel de drepturi, dacă avem o boaghe de pensie și toată o dăm pe leacuri? De unde trai normal, dacă te duci la spital și trebuie mia de lei deodată? (Plânge). Și pensia-i de 800-900. De unde trai normal?”

Europa Liberă: Dar știu cum să-și apere drepturile cetățenii?

– „Care știu, nu-s acasă, îs duși și-și apără drepturile în alte părți, dar aici nu mai vedem noi dreptate. Justiția nu-i a noastră, justiția toți o știu a cui e.”

Europa Liberă: Cetățenii Republicii Moldova își cunosc drepturile lor? Știu să și le protejeze?

– „Nu le mai cunosc și nici nu le protejează și nici n-a fost așa ceva, pentru că așa-i lumea întunecată. Cei mai deștepți au plecat peste hotare, cei mai bătrâni au rămas acasă și nici nu prea se stăruie să-și apere drepturile lor, pentru că-i în zadar.”

Europa Liberă: Nu cred în justiție?

– „Nici vorbă nu poate să fie, nu cred. La noi toți îs corupți, toți strâng sub dânșii, toți fură, toți nu știu ce să facă, îs pentru dânșii, nu pentru bătrâni, pentru tineret...”

Europa Liberă: Care sunt cele mai încălcate drepturi ale omului?

– „Cam toate. Țăranul nostru se odihnește? Știe să se odihnească țăranul nostru? Ei se odihnesc, aceștia din Parlament. Nu-s vinovați ei, noi suntem vinovați, că noi îi alegem.”

Europa Liberă: Ce părere aveți despre cum se respectă drepturile omului în Moldova?

– „Să zicem că-s niște caricaturi desenate pe hârtie, niște caricaturi sub formă de legi, de drepturi? Unde-i dreptul la muncă? Au închis toate zavoadele (uzinele). Aici „Moldplodoovoșci” nu lucrează, „Kolhozstroi”-ul nu lucrează, zavodul (fabrica) de conserve nu lucrează, zavodul de lactate nu lucrează, refrigeratorul unde prelucrau carnea nu-i... Totu-i închis. Uitați-vă cum șed oamenii cu fel de fel de pomușoare.”

Europa Liberă: Deci, dreptul la muncă e încălcat. Care încă alte drepturi?

– „Uită-te, nora mea a lucrat la bancă. Și când au închis Banca de Economii, ea a primit un genunchi și cărticica de muncă. Și știi unde-i ea azi cu feciorul meu? Tocmai în Noua Zeelandă. Feciorul meu e inginer constructor de poduri și a lucrat 12 ani și a spus: „Tăticule, eu de-amu nu pot, eu lucrez numai pentru a îmbogăți tâlharii.” Și el zice: „Am vrut să stau cu tine până la urmă, dar nu pot, mă duc...”.”

Europa Liberă: Dar știu moldovenii să lupte pentru a-și apăra drepturile?

– „Dar cum să lupți? Cum? Ia spune mata cum.”

Europa Liberă: În baza legii.

– „Cum?!”

Europa Liberă: Își cunosc moldovenii drepturile?

– „Le cunosc, dar degeaba.”

Europa Liberă: De ce?

– „Nimic n-avem, de nicăieri nicio ușurință. Eu am 64 de ani și eu lucrez dădacă. Ce fac eu cu pensia asta? Iaca omul meu îi fix ca și al ei, îi operat... Și te duci la spital și ei te iau în râs. Te duci la doctor și doctorul întinde mâna să-i dai bani. Nu mai rezolvi nimic acum fără bani. Îi foarte greu și-i foarte rău.”

Europa Liberă: V-ați odihnit vreodată, ați mers la vreun sanatoriu?

– „Ei, nicăieri... Aici ca să te duci la sanatoriu, trebuie să aștepți ani de zile.”

Europa Liberă: Dar ați plătit cotizații la sindicate?

– „D-apoi cum! Cum să nu plătesc?”

Europa Liberă: Nu v-au propus niciodată un bilet de odihnă?

– „Nimic nu mi-a dat niciodată nimeni, nimic. Eu am o cuscră la care i-au spus să aștepte patru ani de zile, dar chiar și asta nu-i dreptate nimic. Dacă eu îs invalidă de gradul II, ce o interesează dacă eu am mașină de spălat, dacă eu am holodilnik (frigider)? Eu le-am cumpărat când eram pe vremea aceea la ruși, nu le-am luat acum. Dacă ai, nu-ți dau pentru căldură. Nimic nu-i dreptate!”

Europa Liberă: Își cunosc moldovenii drepturile lor?

– „Majoritatea cred că nu-și cunosc drepturile.”

Europa Liberă: De ce?

– „Că nu studiază legislația în vigoare la momentul de față.”

Europa Liberă: Și ce pierde cetățeanul care nu-și cunoaște drepturile?

– „Orice poate să piardă, inclusiv bunurile pe care le are. Populația la noi nu-i atât de informată, ca să-și cunoască drepturile.”

Europa Liberă: Dar cine trebuie s-o informeze?

– „Cred că asta ar fi bine să fie o programă de stat, dar majoritatea dispun de calculatoare. Ar fi bine să intre pe site-urile Ministerului Justiției și să-și aducă la cunoștință ce drepturi și ce obligațiuni are fiecare cetățean.”

Europa Liberă: În Constituție sunt stipulate toate drepturile și obligațiunile cetățenilor.

– „Eu sunt membru al Consiliului de administrare publică și cunosc foarte mulți chiar și consilieri care nu cunosc legislația, încercând să administreze ceva bunuri în localitate.”

Europa Liberă: În opinia Dvs., care sunt cele mai des încălcate drepturi ale omului?

– „Accesul la informație este dreptul la sănătate. Deseori, pacientul nu-și cunoaște drepturile și nu poate să apeleze la o instanță.”

– „Cultura juridică ar trebui să fie cultivată încă de prin școli ca fiecare să știe drepturile lui și fiecare trebuie să acționeze atunci când tu ești ferm convins că ți s-au încălcat drepturile.”

Europa Liberă: Și obligațiunile trebuie să le știe.

– „Fără obligațiuni, drepturi nu pot fi.”

Europa Liberă: Și mai este o constatare – drepturile tale se termină acolo unde încep drepturile celuilalt.

– „Corect! Și vă spun încă una și gata, și am terminat. Totul depinde de acei care-i dirijează pe judecători. Dar cine-i dirijează, dacă nu Consiliul Superior al Magistraturii, care este un organ absolut corporativ de breaslă, care în cazul în care ar trebui să întreprindă careva măsuri, ei înșiși încalcă legea în același mod flagrant apărând interesele personale ale acelor judecători care încalcă legislația în vigoare? Sancționarea acestor judecători ar trebui să fie inevitabilă pentru a nu aduce atingere celorlalți judecători care sunt onești și-și exercită atribuțiile așa cum prevede legea, dar dacă judecătorii ăștia nu-s atrași la răspundere, se strică disciplina îndeobște și atunci justiția rămâne de nimic. Reforma trebuie să se înceapă de la Consiliul Superior al Magistraturii.”

* * *

Aceste opinii de la Cimișlia sunt despre drepturile omului în contextul aniversării a 70 de ani de la amendarea Declarației Universale a Drepturilor Omului. Și pentru că există un deficit major de informare pe tema drepturilor omului, mulți dintre interlocutorii mei declarându-se slab informați sau deloc informați în legătură cu acest aspect, l-am invitat în studio pe Vadim Vieru, avocat Promo-LEX, cu care vorbim despre cunoașterea și nerespectarea drepturilor omului în Republica Moldova.

Avocatul Vadim Vieru
Avocatul Vadim Vieru

Europa Liberă: Cine trebuie să informeze cetățenii despre drepturile lor?

Vadim Vieru: „Nu cred că este o autoritate prestabilită care trebuie să facă acest lucru, ar trebui să fie efortul Guvernului și nu numai prin informare, dar prin promovarea unui comportament conform drepturilor omului, dar noi vedem că astfel de comportament nu prea este la noi în societate și din contra mediul politic promovează, spre exemplu, discursul de ură. Asociația Promo-LEX a lansat un raport de monitorizare a acestui discurs de ură și concluziile noastre au fost că acest discurs de ură este promovat de politicieni. Am prezentat acolo și o statistică, care sunt politicienii care promovează cel mai intens acest discurs de ură și ei se află în topurile preferințelor alegătorilor...”

Europa Liberă: Cine sunt ei?

Vadim Vieru: „Dl Dodon, de exemplu, a promovat discurs de ură. Dacă să vorbim de alte persoane care inclusiv au și dosare penale pentru furtul miliardului, dl Șor în expunerile sale publice, inclusiv împotriva jurnaliștilor a promovat discurs de ură; dna Tauber, ne amintim acțiunile pe care le-a făcut cu mătura și alte acțiuni foarte îngrijorătoare.”

Europa Liberă: Primărița de la Jora de Mijloc?

Vadim Vieru: „Da, primărița. Apropo, unde Procuratura nu a văzut nimic ieșit din comun, deși acțiunile sunt foarte grave și nu-și au locul într-un stat democratic, dar pe lângă politicieni și organizațiile religioase, care promovează foarte intens acest discurs de ură. Dacă tinerii pot să se mai documenteze undeva, dar persoanele în vârstă, având în vedere nivelul destul de înalt de penetrare a religiei ortodoxe la noi, dacă persoanele merg la biserică, în afară de anumite mesaje cu subtext sau fără subtext, dar care la sigur au discurs de ură și nu pot să le numesc nici pe departe educație, atunci oamenii, într-un fel, replică ceea ce observă în societate, ceea ce observă în sat, ceea ce observă la televizor, unde astfel de comportament este arătat ca ceva normal.”

Europa Liberă: Referitor la cunoașterea drepturilor omului, mulți sunt cetățenii care cred că li se încalcă toate drepturile, iar când trebuie măcar unul să-l numească, vorbesc despre dreptul la un trai decent. Prin conținutul său, dreptul la un nivel de trai decent include dreptul cetățeanului la condiții rezonabile de viață care să-i asigure lui și familiei un trai civilizat, decent, dar pentru că nu au acest trai decent, mulți cetățeni aleg să ia drumul pribegiei. Iată, cum explicați Dvs. nerespectarea sau încălcarea acestui drept la un trai decent?

Vadim Vieru: „Da, este o întrebare destul de complexă și într-adevăr acest drept este unul fundamental și este garantat de convențiile internaționale, inclusiv de Pactul cu privire la drepturile civile și politice, care a fost adoptat de Organizația Națiunilor Unite. Cu părere de rău, statele când au adoptat astfel de convenții și-au lăsat anumite marje de apreciere. Acest drept este unul progresiv și statul are cu adevărat obligația de a asigura acest trai decent prin diferite mijloace de politici publice, inclusiv crearea locurilor de muncă, dar în cazul în care acest drept nu este respectat, atunci nu prea există careva mijloace internaționale de drept internațional public prin intermediul cărora statul ar putea să fie tras la răspundere, cum ar fi în cazurile altor drepturi.

Dacă, de exemplu, persoana este torturată, maltratată, deținută în condiții proaste de detenție sau reținută ilegal, acolo avem anumite mijloace de drept național și drept internațional ca să ne putem apăra aceste drepturi. Când este vorba despre un trai decent, aici statele, conform dreptului internațional, și-au lăsat o marjă de eroare. Și este de la sine înțeles de ce au făcut acest lucru, pentru că este un drept care este foarte greu de realizat. Chiar dacă populația statului este una foarte mică, este foarte complicat să se asigure executarea și realizarea deplină a acestui drept, dar cel puțin statele ar trebui să depună eforturi. În ce măsură Guvernul nostru depune astfel de eforturi, deja rămâne în puterea alegătorului ca să decidă la fiecare scrutin electoral...”

Europa Liberă: Și despre un alt drept – dreptul la odihna binemeritată. Se ia în calcul doar vârsta când trebuie să iasă la pensie, dar nu și mărimea pensiei pe care o ridică astăzi un vârstnic care își duce viața sub existență.

Vadim Vieru: „Exact. Apropo, mărimea pensiilor a fost evaluată anul trecut de Comitetul pentru Drepturile Sociale și Politice din cadrul Organizației Națiunilor Unite. Ei au evaluat echitatea acestor sume în raport cu anumite categorii de contribuabili, cum ar fi inclusiv deputații sau cum ar fi judecătorii sau alți funcționari cărora prin lege la o anumită perioadă le-au fost acordate anumite drepturi privilegiate, este una inechitabilă. Comitetul a recomandat statului ca să-și revizuiască politicile și să se asigure că toate persoanele care beneficiază de plăți sociale, de pensii ar trebui să aibă un cuantum echitabil.

Observăm că nu se schimbă lucrurile esențial, se indexează pensiile, de regulă. Și acest lucru s-a făcut de la Independență încoace, dar totuși anumite persoane, din motive necunoscute, își păstrează anumite pensii privilegiate. Unii din ei au tupeul având pensii, de exemplu, de 30 de mii de lei, să mai conteste în instanța de judecată acele acte emise de Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) pe motivul că ei consideră că ar trebui să mai aibă pe lângă acele 30 de mii de lei încă vreo mie-două de lei mai mult și pe lângă pensia pe care o încasează, ei mai activează și mai primesc și un salariu de 30 de mii de lei. Bunica mea n-ar putea să înțeleagă de ce ea, având o pensie de o mie de lei, ar trebui să-și facă așa un buget lunar ca să-i ajungă această sumă până la finele lunii, dar o persoană care are o pensie de vreo 30 de mii de lei nu este satisfăcută de cuantumul acesteia și dorește ca să mai încaseze.”

Europa Liberă: Fac trimitere la constatările din partea cetățenilor că li se încalcă și dreptul la sănătate. Or, în baza poliței de asigurare medicală ei cred că prea puțin li se oferă și fără mită nu pot să-și rezolve problemele de sănătate. Se încalcă acest drept în Republica Moldova?

Vadim Vieru
Vadim Vieru

Vadim Vieru: „Da, se încalcă acest drept în Republica Moldova. Dacă se discută despre volumul asistenței medicale, care este acordat în baza poliței, aș spune că sunt state unde acest volum este mult mai redus, dar cred că contează nu volumul asistenței, dar contează calitatea asistenței medicale. Noi avem probleme în Republica Moldova cu calitatea asistenței medicale. Cu părere de rău, acest lucru duce la decesuri, duce la vătămări corporale, la urmări foarte grave pentru familie.”

Europa Liberă: Și ce trebuie să facă pacientul, care a constatat că i s-a încălcat dreptul la sănătate?

Vadim Vieru: „În cazul dat, dacă a constatat că este încălcat dreptul lui la sănătate, este un caz inclusiv de malpraxis medical, el are dreptul să se adreseze la procuratură sau în instanța de judecată. Că părere de rău, nu avem încă garanții suficiente pentru pacienți ca ei să-și apere drepturile atunci când au devenit victima unei greșeli medicale. Deci nu avem legi care să protejeze pacienții de erori medicale, dar cu toate acestea, dacă persoanei i-a fost adus un prejudiciu, persoana trebuie să se adreseze la procuratură, cel puțin.”

Europa Liberă: Dreptul consumatorului este încălcat?

Vadim Vieru: „Este unul din cele mai încălcate drepturi. E suficient să mergem în orișicare magazin să identificăm produse expirate, deci deja ne este afectat dreptul, chiar dacă nu procurăm acest bun, pentru că ne este pusă indirect sănătatea în pericol, cel puțin, dacă este vorba despre produse alimentare sau securitatea, dacă este vorba despre alte produse.”

Europa Liberă: Ca să-și apere drepturile, cetățenii trebuie să ajungă în instanța de judecată, dar din ceea ce aflăm de la oameni e că au pierdut încrederea în justiție și că mulți dintre ei nu au parte de o justiție echitabilă. Ce să facă în cazul acesta? Dvs. le dați dreptate că le este încălcat dreptul la justiția echitabilă?

Vadim Vieru: „Per general, cu adevărat atitudinea față de justiția din Republica Moldova este una foarte negativă. Și ca profesionist, probabil le-aș da dreptate. Nu mă refer atunci când vorbesc despre justiție la procurori și judecători, dar inclusiv la colegii mei avocați, care uneori comit la fel cazuri de erori profesionale, care afectează clienții. Dar, cu toate acestea, eu aș vrea să încurajez cetățenii ca să apeleze la toate instrumentele legale disponibile. Și dacă să revenim la justiție, când vorbim despre justiția civilă, eu cred că aici situația, la noi în Republica Moldova, este nu chiar așa de proastă după cum este uneori prezentată în societate pe anumite cazuri. Avem însă probleme foarte grave cu justiția penală și cred că judecătorii care judecă cauze penale, de regulă, creează o astfel de imagine destul de negativă, care afectează în principiu toată justiția de la noi. Dar totuși dacă e să vorbim pe cazuri civile, care sunt cele mai multe, situația nu este atât de proastă.”

Europa Liberă: Este important ca statul să le respecte drepturile cetățenilor, dar la fel de important este ca ei să și le cunoască și să le revendice permanent. Am început discuția întrebându-vă despre cultura juridică sau despre lipsa acestei culturi juridice din societatea moldavă. Unde se ajunge în lipsa acestei culturi juridice?

Vadim Vieru: „În lipsa acestei culturi juridice se ajunge la situații foarte grave. Dacă să revenim la dreptul de a alege, un drept foarte bine cunoscut, care este exercitat de cetățeni într-un anumit ciclu electoral. Și să vorbim despre sistemul proporțional. Ei o să trebuiască să-și valorifice acest drept degrabă, în februarie, în

Când omul nu știe cum să-și exercite un anumit drept, se ajunge la situații de manipulare din partea autorităților publice, de utilizare sau de abuz...

baza unui nou sistem electoral, sistemul mixt, cu elemente de sistem proporțional. Dvs. mergeți în teritoriu destul de des și ați încercat să vorbiți cu cetățenii, să aflați dacă ei cunosc care este esența acestui drept până la urmă și cum ei pot să și-l exercite. Indiferent de vârstă, foarte puțini vor putea să răspundă. În asemenea situații, când omul nu știe cum să-și exercite un anumit drept, se ajunge la situații de manipulare din partea autorităților publice, de utilizare sau de abuz a unui drept. În cazul dat ar fi dreptul de a alege și de a fi ales.”

Europa Liberă: Și faptul că omul își amintește că îi sunt încălcate drepturile doar când se confruntă cu o problemă e normal?

Vadim Vieru: „Nu este normal. Și aici apare o altă problemă pe care noi o avem. Este vorba despre solidaritatea socială care este la noi, în Republica Moldova. Eu am observat că după 2009 deja nu mai există elemente puternice de solidaritate, atunci când se încalcă drepturile omului în masă, să spunem așa, și nu știu ce ar trebui să se întâmple ca să explodeze mămăliga, așa cum se spune în popor, pentru că deja s-au întâmplat lucruri destul de grave la noi, în Republica Moldova, începând cu furtul miliardului, amnistie de capital, modificare de sisteme electorale și până la urmă populația se revoltă în mare parte pe rețelele de socializare, dar nu încearcă să folosească anumite instrumente legale ca să-și valorifice drepturile.

Spre deosebire de alte state, care tot au fost în CSI, așa cum este, de exemplu, Georgia sau cum este Armenia, care, de exemplu, în Armenia câțiva ani în urmă, nu vorbesc despre evenimentele recente, dar a fost suficient câțiva ani în urmă ca să crească cu o sumă destul de mică prețul unui kilowatt de energie electrică, ca ei să fie toți în stradă. Nu știu când o să avem astfel de procese la noi și cred că acest lucru se întâmplă inclusiv pentru că cea mai activă parte a populației deja este plecată din țară.”

Europa Liberă: Vorbim despre drepturi, dar nu ar trebui să uite cetățenii și de îndatoririle pe care le au. La acest capitol lucrurile stau mai bine?

Vadim Vieru: „Dacă este vorba despre relația stat-cetățean, având în vedere constrângerea pe care statul o impune, situația nu este atât de rea, dar dacă este să vorbim despre respectarea drepturilor individuale, inclusiv acele situații banale dintre vecini sau aceleași situații de comportament în familie, situația este destul de rea și avem destul de multe probleme. Violență în familie, hărțuire, acțiuni de huliganism în societate și astfel crește nivelul de infracționalitate și alte situații care până la urmă ne arată că obligațiile nu prea sunt respectate și nu toți se conformează.”

Europa Liberă: Ca și avocat, ați putea să spuneți câteva dintre cele mai elementare îndatoriri pe care le are cetățeanul?

Vadim Vieru: „O datorie evidentă este de a achita impozitele. Avem încă situații când persoanele care au venituri destul de mari se eschivează de la acest lucru. Atunci când nu sunt achitate impozitele, nu putem să solicităm servicii medicale de calitate, nu putem să solicităm servicii sociale, nu putem să solicităm inclusiv o pensie bună. Deci, toți trebuie să-și onoreze această obligație și să achite impozitele. Ar trebui să luăm probabil în acest sens exemplu de la Statele Unite. Acolo evaziunea fiscală este considerată la nivel de societate una din cele mai grave infracțiuni. Trebuie să avem o calitate de cetățeni responsabili și conștienți și atunci când observăm fapte ilegale să le raportăm neapărat. Iarăși o să revin la aceleași situații banale de violență în familie. Dacă observăm că vecinul își bate soția, trebuie să chemăm poliția și de la astfel de acțiuni începem să facem o societate mai bună și începem să facem comunitatea noastră să fie mai bună.”

Europa Liberă: Ce părere aveți despre cetățenii care folosesc rețelele de socializare și doar acolo își spun durerile, ofurile, inclusiv când vine vorba despre drepturile care le sunt încălcate?

Vadim Vieru: „Rețelele sociale s-au dovedit a fi un instrument foarte bun de a suna alarma în cazuri individuale și nu numai în cazuri individuale. Cei puțin, noi la Promo-LEX, datorită unei informații pe care am aflat-o de pe rețelele sociale, am reușit să ajutăm mai multe persoane.”

Europa Liberă: Nu pot aceste rețele de socializare să înlocuiască justiția?

Vadim Vieru: „Evident. Justiția nu se face pe rețelele de socializare, justiția se face în instanțele de judecată, însă trebuie să înțelegem că nu este de ajuns ca să îți exprimi indignarea pe aceste rețele de socializare, dar trebuie să fii cetățean activ și să-ți aperi drepturile inclusiv în instanța de judecată, la procuratură, pe căi care ar putea să ofere anumite remedii eficiente, ca să ofere un rezultat până la urmă, pentru că rețelele de socializare deja nu mai sunt utile în multe cazuri.”

Europa Liberă: Faptul că CEDO e văzut ca un colac de salvare pentru multe din cazurile cetățenilor moldoveni care cred că li s-au încălcat drepturile e o încurajare?

Vadim Vieru: „Este mai degrabă un indicator care ne arată starea justiției de la noi, din Republica Moldova. Cred că o să fie o încurajare pentru noi toți atunci când cetățenii au să aibă o încredere mai mare în sistemul de justiție.”

[Materialul este realizat în cadrul Proiectului „Sărbătorirea drepturilor omului în Moldova în contextul celei de-a 70-a aniversări de la adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului.”, implementat de către Asociația Promo-LEX și susținut financiar de către Ambasada Britanică la Chișinău.]

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG