Linkuri accesibilitate

Alexander Hug: „Nu trece o zi fără încălcarea Acordului de încetare a focului, fără ca ostilitățile să fie reluate” (VIDEO)


Donbas 2018

Un interviu cu adjunctul șefului Misiunii de monitorizare a OSCE în Donbas.

Adjunctul șefului Misiunii de monitorizare a OSCE în Donbas, Alexander Hug, declară într-un interviu exclusiv pentru Europa Liberă că situația pe linia de contact a trupelor ucrainene și a celor separatiste din regiunea de est a Ucrainei continuă să fie una tensionată, iar cel mai mult de pe urma confruntărilor are de suferit populația civilă din zonă. Interviul a fost realizat pe marginea Conferinței de securitate de la Riga, care a dezbătut în acest an subiecte care au ținut de lecțiile istoriei pentru țările mici din estul Europei, perspectivele Uniunii Europene și NATO, dar și de strategia Kremlinului în raport cu Rusia și restul lumii.

Alexander Hug în timpul interviului acordat Europei Libere la Riga
Alexander Hug în timpul interviului acordat Europei Libere la Riga

Alexander Hug: „Situația de-a lungul liniei de contact de aproape 500 de kilometri rămâne volatilă și imprevizibilă. Misiunea specială de monitorizare continuă să înregistreze un număr mare de încălcări a Acordului de încetare a focului în fiecare zi. Numărul acestora variază între câteva sute și chiar mii, de ordinul miilor, într-o singură zi. Pe 29 august părțile semnatare a acordurilor s-au întâlnit din nou, asumându-și obligațiunea de a se abține de la utilizarea armelor – obligațiune pe care deja și-au asumat-o în septembrie 2014. Este pentru a 14-a oară când părțile semnatare au reconfirmat promisiunile făcute.

În acest an, cu ocazia începutului anului școlar am văzut că numărul încălcărilor s-a redus de la câteva mii la câteva zeci, în ziua următoare.

Nu trece o zi fără încălcarea Acordului de încetare a focului, fără ca ostilitățile să fie reluate...

A fost relativ liniștit, deși nu trece o zi fără încălcarea Acordului de încetare a focului, fără ca ostilitățile să fie reluate. Violența și instabilitatea de-a lungul liniei de contact, precum și perspectivele militare tehnice, au la bază două motive majore. Primul este proximitatea formațiunilor militare (rebele) și a forțelor armate ucrainene. Iar al doilea este prezența continuă a tehnicii militare grele – tancuri, mortare auto-propulsate și unități de artilerie inclusiv sisteme de lansare multiplă a rachetelor, în locuri unde acestea nu ar trebui să existe conform acordurilor.

În dialog cu Alexander Hug (OSCE) despre conflictul din Ucraina
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:34 0:00

Populația civilă continuă să sufere enorm din cauza luptelor continue. Misiunea specială de monitorizare în Ucraina a înregistrat peste 180 de cazuri de pierdere a vieții în rândurile civililor, cifră care exclude membrii formațiunilor paralimitare sau ai forțelor ucrainene uciși sau răniți în lupte. Numărul precizat mai sus reprezintă doar civilii uciși sau răniți în acest an.”

Europa Liberă: Ce explicație aveți pentru asasinarea liderului forțelor separatiste din Donețk, Alexandr Zaharcenko? Rusia a acuzat Ucraina de acest asasinat, Kievul a spus că e vorba despre reglări de conturi criminale. Poate aveți informații mai exacte în acest caz?

Alexander Hug: „Misiunea specială de monitorizare activează în baza unui mandat acordat de 57 de țări participante cu scopul de a stabili faptele, de a monitoriza și a raporta. Noi nu suntem poliție, nu facem investigații.

Am înregistrat și noi explozia despre care ați vorbit și care a avut loc la ora 5:30 pe 31 august, în centrul orașului Donețk, reprezentanții misiunii fiind la doar 200 de metri de la locul deflagrației. Noi am încercat să răzbatem la locul incidentului, însă acesta a fost deja securizat și nu ni s-a permis accesul la zona respectivă. Am mai văzut că pentru o perioadă scurtă – până la 1 octombrie, în ziua următoare – intrarea în orașele mari a fost blocată și toate punctele de trecere de-a lungul liniei de contact au fost închise temporar. Apoi situația a revenit la starea de dinainte de această explozie din după-amiaza zilei de 1 septembrie.

Europa Liberă: Cum vedeți impactul activității Misiunii de monitorizare a OSCE, a rapoartelor și recomandărilor Dvs?

Alexander Hug: „În primul rând este foarte important de știut că mandatul Misiunii speciale de monitorizare a fost instituit înainte de conflict. Activitatea misiunii în Ucraina a început la 21 martie 2014, adică cu șase luni înainte de semnarea acordurilor de la Minsk și mandatul Misiunii nu s-a schimbat de atunci. Deci, este important de știut că acest mandat nu face referință la Acordurile de la Minsk sau la condițiile de încetare a focului, deoarece el precede conflictul actual și acordurile încheiate pentru a reglementa conflictul.

Contribuția noastră este să furnizăm fapte obiective celor care trebuie să adopte decizii pentru a pune capăt conflictului. Este dificil de măsurat

Prezența Misiunii și activitățile întreprinse de noi au mai temperat conflictul...

succesul în ce privește încetarea ostilităților, deoarece acestea încă nu au încetat. Însă, cu certitudine, pot pretinde că prezența Misiunii și activitățile întreprinse de noi au mai temperat conflictul până la punctul unde se află acum. Depinde de părțile care au promis să înceteze violența să-și retragă armele, să demineze teritoriul. Noi vom continua să documentăm faptele, indiferent dacă părțile fac asta sau nu.”

Europa Liberă: Toate statele europene au declarat că în Donbas avem de a face cu o agresiune rusească. Pe de altă parte, Rusia spune că nu s-a implicat în acest conflict. Cum se văd lucrurile din teren?

Alexander Hug
Alexander Hug

Alexander Hug: „Misiunea specială de monitorizare documentează toate faptele pe care le vede și le afișează pe site-ul web. Noi am documentat prezența diverselor tipuri de armament, am înregistrat cum în Ucraina intră și pleacă convoiuri. Am vorbit cu persoane care au pretins că sunt cetățeni ruși. Am văzut o varietate de arme specifice și mijloace de luptă electronică, echipamente grele - și acestea cu siguranță nu aparțin guvernului (ucrainean – n.red.). Noi nu elaborăm concluzii în baza rapoartelor, noi doar documentăm faptele. Însă cei care citesc aceste rapoarte sunt obligați să tragă anumite concluzii.

Este important de știut că Federația Rusă este stat membru al OSCE, care are drept de vot și votul ei consensual este necesar pentru a continua această Misiune, dar și pentru ca aceasta să contribuie la misiune. Federația Rusă, Ucraina și reprezentanții părților din regiunile Donețk și Luhansk, care sunt semnatari ai Acordurilor de la Minsk – ei toți au responsabilitatea de a soluționa conflictul.

Contribuția noastră la eforturile lor este de a furniza informații obiective în baza cărora ei pot lua decizii întemeiate pe fapte și nu pe zvonuri sau pe opinii personale, pe propagandă.”

Europa Liberă: Apropo de propagandă. Ați fost în estul Ucrainei de la începutul conflictului. Politicienii ucraineni au spus că înainte de a veni tancurile și trupele ruse în Ucraina a venit propaganda rusească. Cum ați simțit acest aspect în acel moment?

Alexander Hug: „Misiunea specială de monitorizare a dat clar de înțeles, chiar din start, că tot ce contează sunt faptele. Iar faptele reprezintă realitatea care poate fi observată pe loc, care poate fi verificată și triangulată printr-un proces asiduu. Monitorii noștri, pe moment sunt peste 720, fac acest lucru în fiecare zi. Munca lor presupune furnizarea de informații solide, care pot fi dovedite cu fapte din realitate, care nu pot fi negate, răsucite, care reflectă doar realitatea și pot fi puse la dispoziția celor care urmează să adopte decizii în baza lor.

Desigur, nu putem vedea chiar totul, deoarece nu putem fi peste tot și părțile implicate nu ne permit să mergem oriunde. Însă ceea ce vedem și raportăm trebuie să aibă o bază solidă, de natură să ajute pe cei care iau decizii să-și fundamenteze deciziile pe fapte solide – astfel de decizii sunt necesare. Nu spun că deciziile respective sunt ușoare – dimpotrivă, ele sunt dificile, însă ele trebuie adoptate și dacă ele sunt bazate pe fapte reale, atunci deciziile contează cu adevărat. Iată de ce ceea ce spunem noi este important.”

Europa Liberă: Pentru Republica Moldova monitorizarea acestui conflict este de interes pentru că avem conflictul transnistrean. Și sunt mulți experți care spun, și nu doar în Republica Moldova, că acest conflict din Donbas este un al doilea conflict înghețat în regiune după cel transnistrean. Credeți că este vorba despre același scenariu? Este vorba despre un nou conflict înghețat?

Alexander Hug: „Cred că este important de învățat din istorie. Dar cred de asemenea că este periculos de a compara în termeni de alb și negru un conflict cu altul. Fiecare conflict este diferit, la fel ca și impactul lui.

Utilizarea lecțiilor învățate dintr-un conflict în cazul unui alt conflict, fără a accepta diferența de realitate, poate conduce la concluzii greșite ...

Conflictele au cursuri diferite. Și utilizarea lecțiilor învățate dintr-un conflict în cazul unui alt conflict, fără a accepta diferența de realitate, poate conduce la concluzii greșite.

Un lucru, totuși, este cert: în orice conflict din experiența mea sau în cele despre care am citit populația civilă – cea care nu este implicată, cea care nu a luat decizia de a porni conflictul, de a-l declanșa – este cea care suferă cel mai mult. Este în particular cazul Donbasului. Indiferent către care parte a baricadei arunci privirea, indiferent de opiniile, de poziția sau agenda politică pe care o pot avea acești civili, indiferent de religia lor sau de limba vorbită – ei toți suferă de pe urma conflictului, fiind de patru ani și jumătate în mijlocul acestuia. Și cred că acesta este lucrul care îl au în comun.

Dacă ne vom concentra pe acești oameni – care, din nou, ne spun că nu este conflictul lor și că ei nu înțeleg de ce acesta continuă – în acest caz conflictul s-ar încheia foarte repede. Pentru că ei știu ce vor – ei vor pace. Ei vor ca luptele să înceteze și să-și refacă viața pe care au avut-o până la începutul conflictului.”

XS
SM
MD
LG