Linkuri accesibilitate

Alegeri parlamentare în Ungaria: cât de mult Fidesz?


O eventuală victorie convingătoare a lui Orban l-ar putea încuraja să făurească o alianță central-europeană împotriva politicii UE în domeniul migrației.

Ungurii s-au prezentat în număr mare la alegerile parlamentare înaintea cărora observatorii s-au întrebat mai ales cât de convingătoare va fi victoria formațiunii de guvernământ Fidesz, „alunecată” tot mai mult spre dreapta în ultimii ani.

Scrutinul a fost caracterizat de unii analiști ca un referendum asupra politicilor premierului de dreapta în vârstă de 54 de ani, Viktor Orban. Sondajele sugerau că partidul său, Fidesz, va obține 50% din voturi, asigurându-i teoretic al treilea mandat consecutiv politicianului cu vederi anti-imigraționiste și anti-islamiste, care a mai fost o dată premier în anii 1998-2002.

Pe locurile următoare în sondaje se aflau naționaliștii radicali din Jobbik, socialiștii și mai multe formațiuni de stânga, precum și verzii.

Pe de altă parte, rezultatele mai slabe obținute de Fidesz la alegerile locale este posibil ca majoritatea lui Orban în parlament să se erodeze, făcând mai dificilă adoptarea unor schimbări constituționale pe care și le dorește.

Unele companii de sondare a opiniei publice au spus că o prezență finală la vot de peste 70% ar putea semnala o mobilizare puternică a opoziției, care ar putea duce la pierderea majorității parlamentare de către actualul partid de guvernământ, Fidesz, condus de premierul Viktor Orban.

A fost așteptați la urne 8,3 milioane de alegători pentru a alege 199 de deputați pe două buletine: unul pentru un candidat din circumscripția lor, al doilea pentru lista de partid.

După ce și-a depus votul la Budapesta, Viktor Orban a spus că votul este pentru „viitorul Ungariei”. „Ne iubim țara și luptăm pentru ea”, a spus Orban.

Orban a făcut o campanie strident anti-imigraționistă, spunând săptămâna aceasta că la alegeri ungurii trebuie să-și „recâștige țara”. „Vor din nou să ne fure patria”, a spus Orban la 6 aprilie la un miting electoral, în provincie. „Partide care servesc interese străine și politicieni plătiți din afară vor să transforme Ungaria într-o țară de imigranți”, a spus Orban.

În ultimii opt ani, fostul tânăr lider promițător de centru dreapta a început să promoveze o așa-numită „democrație neliberală”, extinzându-și controlul asupra presei și asupra unor sectoare economice, în cârdășie cu aliați din sistemul bancar, energetic etc. El l-a demonizat în permanență pe filantropul american de origine maghiară George Soros, acuzându-l că ar vrea să aducă în Europa milioane de africani și arabi.

Pe de altă parte, Orban este creditat pentru performanțele bune ale economiei ungare din ultimii ani, ca și pentru reducerea șomajului. În luna dinaintea alegerilor guvernul său a mărit alocațiile familiilor cu copii și pensiile.

Retorica xenofobă a lui Orban a făcut să pălească stridențele naționaliste ale partidului Jobbik, fondat în 2003, care în ultima vreme s-a străduit să se transforme într-o formațiune conservatoare mai „cuminte”. Liderul Jobbik, Gabor Vona, a cerut scuze romilor pentru atacurile dinainte și a trimis felicitări de Hanukka evreilor unguri.

Socialiștii, care l-au învins pe Orban de două ori la alegeri, în 2002 și 2006, îl vor premier în caz de victorie pe Gergely Karacsony, fondatorul unui partid liberal numit „Dialog pentru Ungaria”.

AP scrie că o eventuală victorie convingătoare a lui Orban l-ar putea încuraja să făurească o alianță central-europeană împotriva politicii UE în domeniul migrației.

XS
SM
MD
LG