Linkuri accesibilitate

Cine va deveni cancelarul Germaniei?


Angela Merkel și Martin Schulz la dezbaterea televizată de duminică seara

După duelul electoral televizat: Angela Merkel-Martin Schulz.

Șaisprezece milioane de germani au urmărit duminică seara dezbaterea electorală televizată: Angela Merkel-Martin Schulz. Dacă înaintea duelului, 60% dintre germani au spus că optează pentru Angela Merkel ca şefă a guvernului federal, după dezbaterea procentajul a scăzut la 53. Înaintea duelului doar 33% îl vedeau pe Schulz ca viitor cancelar, după discuţia care a durat 97 de minute, procentajul pentru candidatul social-democrat s-a ridicat la 39.

În pofida acestor rezultate, obţinute în urma unui sondaj difuzat duminică seara de canalul doi al televiziunii publice (ZDF), mai toţi observatorii politici sînt de părere că scrutinul care va avea loc pe data de 24 septembrie nu va modifica actuala constelaţie politică. Cu alte cuvinte, Merkel va rămîne cancelară şi va conduce un guvern de coaliţie, probabil tot o mare coaliţie compusă din creştin-democraţi şi social-democraţi.

În ceea ce priveşte abordarea temelor dezbătute de către cei doi candidaţi se poate spune că în linii mari nu au existat diferenţe esenţiale.

În centrul dezbaterii s-a aflat politica externă. Problema refugiaţilor şi integrarea lor în Germania şi Uniunea Europeană a ocupat un loc central.

Angela Merkel şi-a reiterat poziţia cunoscută, afirmînd că ea consideră problema refugiaţilor nu ca o ameninţare, ci ca o problemă ce trebuie rezolvată. Ea a mai spus că a acţionat în conformitate cu articolul 1 din Constituţia Germaniei, unde se spune că „demnitatea omului este intangibilă”

Schulz i-a reproşat că în 2015 nu s-a consultat cu partenerii europeni, dar a admis că decizia cancelarei a fost un gest umanitar.

Totodată, Schulz a pledat pentru reglementări la nivel european în ceea ce priveşte primirea unor persoane care doresc să se stabilească în UE. El a amintit de reglementări similare existente în Australia, Statele Unite sau Canada. Referitor la reticenţia unor state est-europene de se implica în rezolvarea acceptabilă a fenomenului migraţionist, Schulz a criticat mai ales Polonia şi Ungaria, afirmînd:

„În UE există state – tocmai am amintit cîteva, de exemplu Polonia sau Ungaria, care se opun categoric şi care susţin că germanii să rezolve singuri această problemă. Că italienii să rezolve singuri această problemă. De aceea, dacă aş primi mandatul de cancelar, aş impune o lege a migraţiei şi aş lega-o de finanţarea Europei. Ori reuşim ca Europa să devină un pact al solidaritatăţii, în care toţi participă la rezolvarea unor probleme, ori o lăsăm baltă. Că finanţăm agricultura, că finanţăm construirea unor şosele în România şi Bulgaria, că finanţăm dezvoltarea regională în Polonia, iar [aceste ţări] vin şi spun ‚cu politica voastră migraţionistă noi n-avem nicio treabă’, nu mai poate continua ca şi pînă acum.”

Cei doi candidaţi au lansat apoi critici aspre la adresa preşedintelui turc Erdoğan.

Schulz s-a pronunţat pentru întreruperea negocierilor de aderare a Turciei la UE, iar Merkel pentru o linie ceva mai flexibilă faţă de Ankara.

Şi vis-á-vis de Coreea de Nord, Merkel şi Schulz au adoptat o poziţie comună, pronunţîndu-se pentru o soluţie diplomatică şi paşnică a conflictului cu această ţară. Totodată, cei doi s-au distanţat critic şi de ex-cancelarul Gerhard Schröder care a acceptat să preia posturi de răspundere în cadrul industriei energetice din Rusia.

În ceea ce priveşte tematica internă, dezbaterea s-a axat pe probleme economice, sociale, politice şi ecologice.

Merkel a declarat, în final, că în nici un caz nu va accepta o coaliţie cu postcomuniştii din Partidul Stîngii şi nici cu partidul naţionalist-autoritar, xenofob şi militant antimusulman, Alternativa pentru Germania (AfD). Schulz a evitat să răspundă la întrebarea dacă ar accepta o coaliţie cu postcomuniştii.

Reprezentanţi ai partidelor ecologist, postcomunist şi liberal au calificat dezbaterea drept neconvingătoare şi nereuşită. Astfel, şeful liberalilor a criticat faptul că subiecte ca energia, problema inovaţiilor şi criza monedei euro au fost pur şi simplu ignorate. Preşedinta partidului Alternativa pentru Germania (AfD) a mers şi mai departe, afirmînd că dezbaterea a fost „irelevantă” şi fără conţinut.

XS
SM
MD
LG