Linkuri accesibilitate

Un partid naţionalist-autoritar ar putea deveni a treia forță în parlamentul german


Poster anti-migraţionist şi xenofob al AfD, Berlin

O analiză sumară a ideologiei partidului eurosceptic, anti-musulman şi xenofob, Alternativa pentru Germania (AfD), în așteptarea alegerilor generale de duminică 24 septembrie

Oficialităţile germane, inclusiv reprezentanţii guvernului, nu mai au voie să eticheteze partidul Alternativa pentru Germania (AfD) drept o formaţiune radicală de dreapta. Această sentinţă a fost pronunţată de către un tribunal german în iulie, în urma plîngerii înaintate justiţiei de către acest partid care este pe cale să devină cea de-a treia forţă politică din Germania.

Ascensiunea AfD-ului nu este o surpriză. Ea s-a conturat după fondarea partidului, în 2013, şi s-a confirmat ulterior în cursul alegerilor pentru parlamentele regionale (landtag-urile federale). AfD-ul a reuşit să pătrundă în 13 landtag-uri (din cele 16 existente în Republica Federală - în afară de cele din Saxonia Inferioară, Hesa şi Bavaria). Şapte candidaţi ai AfD-ului au reuşit în 2014 să intre în Parlamentul European.

Acolo s-au alăturat grupului eurosceptic, dominat de deputaţii Frontului Naţional francez, fracţiune parlamentară intitulată: Europa Naţiunilor şi Libertăţii. Din acest grup mai fac parte alte cîteva partide europene, considerate radical-naţionaliste, anti-musulmane şi militant eurosceptice, ca: Partidul aşa-zis Liberal din Austria (Freiheitliche Partei Österreichs - FPÖ), Lega Nord din Italia sau Partidul Libertăţii din Olanda (Partij voor de Vrijheid - PVV). Acestui grup s-a alăturat şi deputatul român, Laurenţiu Rebega.

Alternativa pentru Germania (AfD) a încercat mereu să respingă criticile la adresa ideologiei pe care o promovează, afirmînd că este un „partid normal” care urmăreşte binele poporului devenit o „victimă” a formaţiunilor tradiţionale, corupte politic, anti-naţionale şi vîndute puterilor care au ieşit învingătoare după cel de-al Doilea Război Mondial.

Se poate observa o atitudine extremistă de dreapta în ceea ce priveşte raportarea la „istoria naţional-socialismului” şi istoria Republicii de la Weimar ...

În ce măsură poate fi caracterizat AfD-ul ca un partid radical de dreapta a analizat Marcus Engert (pentru publicaţia electronică „BuzzFeedNews” din 12 septembrie).

Engert a studiat cu atenţie ce au declarat, publicat şi postat, în ultimul timp, cei 396 de candidaţi ai AfD-ului. Rezultatul este evident. Engert a găsit foarte multe exemple care sînt o dovadă doctrinară certă pentru orientarea radicală de dreapta a unora dintre ei. 47 de candidaţi întreţin legături cu organizaţia extremistă Mişcarea Identitară (cf. „Mişcarea Identitară“ în vizorul Serviciilor, RFE, 1.6. 2016) sau cu Pegida (acronimul pentru Patrioţi Europeni contra Islamizării Apusului).

Comentînd rezultatele cercetării (pe care din lipsă de spaţiu n-o putem prezenta aici într-o formă extinsă), expertul Hajo Funke de la Universitatea liberă din Berlin a spus că în multe din aserţiunile culese „se manifestă o clară poziţionare radicală de dreapta”, un grad ridicat de „xenofobie” şi „şovinism masculin”. Totodată, se poate observa o atitudine extremistă de dreapta în ceea ce priveşte raportarea la „istoria naţional-socialismului” şi istoria Republicii de la Weimar. Expertul şi-a manifestat consternarea şi în faţa postărilor multipe, în care AfD-iştii se identifică cu Wehrmacht-ul (armata din perioada lui Hitler).

Această stare de fapt va avea repercusiuni asupra viitorului Bundestag, unde deputaţii AfD-ului vor participa la dezbateri şi unde vor introduce şi o retorică provocatoare, incorect politică, străină stilisticii democratice.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG