Linkuri accesibilitate

La o nouă ședință a Clubului Jurnaliștilor de Investigație a fost pusă în discuție problema accesului reprezentanților mass-media la rapoartele financiare ale candidaților din campania pentru alegerile prezidențiale de anul trecut. Deși există o decizie a instanței de judecată care obligă Comisia Electorală Centrală să ofere jurnaliștilor informația solicitată, autoritatea electorală face trimitere în continuare la legea privind datele cu caracter personal și refuză să răspundă la cererea de acces la informație așa cum prescrie instanța. Ce argumente invocă autoritatea electorală și cum se apără jurnaliștii?

Instanța de judecată le-a dat dreptate jurnaliștilor care au motivat solicitarea de informație cu interesul public față de listele de subscripție pentru înregistrarea candidaților la prezidențialele din 2016 și rapoartele financiare ale concurenților electorali.

La alegerile parlamentare din noiembrie 2014, dar și la scrutinul electoral din iunie 2015, autoritatea electorală a publicat pe pagina sa web informația completă despre donatorii concurenților electorali. În 2016 însă, Comisia Electorală Centrală a decis să acopere informația despre locul de muncă al donatorilor, invocând dorința de a preveni eventuale încercări de a intimida, dar și obligația de a proteja datele cu caracter personal. Deși instanța a constatat că CEC a îngrădit nejustificat accesul la informație, președinta CEC, Alina Rusu insistă în continuare că aceste date nu sunt publice și sunt protejate de articolele Legii cu privire la datele cu caracter personal:

„Instanța de judecată ne-a obligat să furnizăm informația conținută în listele electorale și în rapoartele electorale ale concurenților electorali. Instanța nu ne-a obligat să punem la dispoziție documentele primare, integral așa cum sunt ele, prin prisma inclusiv respectării datelor cu caracter personal.”

Autoritatea electorală refuză să îndeplinească hotărârea instanței de judecată, dar le-a propus jurnaliștilor să consulte rapoartele financiare ale concurenților electorali chiar în instituție și cu o condiție, spune Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice. Aceștia ar urma să semneze un angajament de asumare a răspunderii pentru încălcarea dreptului la protecția datelor cu caracter personal și să analizeze informația fără a o putea fotografia sau copia. Cornelia Cozonac spune că o asemenea opțiune nu poate fi acceptată din moment ce există o decizie judecătorească:

„Noi trebuie să avem lista persoanelor ca să o verificăm, noi vom utiliza doar informația care ne ajută să identificăm problemele și atât, noi nu vom utiliza pur și simplu listele. Avem și noi niște responsabilități pe care noi ne asigurăm că le respectăm. Dar noi trebuie să avem copiile de pe documente. Informația publică este din documentele care sunt în instituțiile publice. Deci asta este informația, nu este diferită de documentele care se află în gestiunea instituțiilor publice.”

Jurnaliștii bat alarma privind îngrădirea accesului la informația de interes public și din considerentul că anul viitor ar urma să fie organizate alegeri parlamentare. Pe lângă decizia magistraților care apără poziția reprezentanților mass-media, există și poziția Centrului privind protecția datelor cu caracter personal. Sergiu Bozianu, șef de direcție în cadrul instituției notează că interesul public probat primează în fața datelor cu caracter personal:

„În contextul în care anumite categorii de date care nu sunt prevăzute în lege ca fiind publice sau afișate undeva, dar ele sunt date cu caracter personal, deci puteți avea acces la aceste informații, cu condiția respectării acestor garanții minime, că va fi utilizat doar în scopul investigației jurnalistice, că nu veți dezvălui tot șirul de informații în privința cărora nu este probat interesul public sporit.”

Prezent la dezbatere, expertul Pavel Postică, jurist în cadrul Asociației „PromoLex” a remarcat că legislația electorală lasă loc de interpretări. Bunăoară, Legea cu privire la partidele politice obligă Comisia Electorală Centrală să publice rapoartele financiare ale partidelor cu informația deplină a tuturor donatorilor: cine sunt, cât au donat, ocupația, locul de muncă. În Codul electoral însă nu se regăsește aceeași obligație, de asta, spune expertul legea poate fi interpretată subiectiv, cu riscul ca și la următoarele alegeri informația despre donatorii concurenților electorali să rămână ascunsă.

XS
SM
MD
LG