Linkuri accesibilitate

Însemnări de la Tîrgul de Carte din Leipzig


Invitați români la Tîrgul de Carte de la Leipzig

România, invitata de onoare a Salonului, cărţi, autori şi spectacole.

Joi, trenul ICE Berlin-München, cu oprire în gara centrală din Leipzig, era arhiplin. Deşi trenul staţionează, de obicei, doar în gara centrală, de data aceasta s-a oprit şi în staţia destinată traficului public local, din imediata apropiere a Tîrgului Internaţional de Carte. Este prima zi a tîrgului, iar aproape toată lumea coboară din tren şi se îndreaptă spre halele salonului de carte.

Organizatorii aşteaptă pînă duminică circa 300.000 de mii de vizitatori ai Tîrgului, la care anul acesta România este invitata de onoare. Mulţi dintre cei care au sosit cu trenul de dimineaţa din Berlin şi din alte părţi ale Germaniei au vizitat, cu siguranţă, şi standul românesc.

În direct de la Tîrgul de carte de la Leipzig cu William Totok
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:55 0:00
Link direct

La Leipzig se află peste 2.600 de expozanţi din aproape 50 de ţări, între care şi Republica Moldova cu un stand modest şi aproape invizibil.

Din România au sosit aproximativ 50 de autori care vor participa la numeroase dezbateri, prezentări şi lansări. Circa 40 de cărţi, semnate de autori români, au fost traduse în limba germană. Cele mai multe – între care şi un volum semnat de Aura Cristi, originară din Republica Moldova, dar stabilită în România - au apărut la Editura Pop din Ludwigsburg.

Traian Pop
Traian Pop

Fondatorul acestei edituri este poetul timişorean Traian Pop Traian, şi el prezent cu un volum de poezii într-o ediţie bilingvă, româno-germană.

La standul românesc multă lume. Unii aşteaptă deschiderea bufetului, unde se servesc mîncăruri preparate după reţetarul poetului Mircea Dinescu, şi el prezent la Tîrg.

Primum vivere ?
Primum vivere ?

Pe lîngă vedetele literaturii române actuale ca, de exemplu, Mircea Cărtărescu, Varujan Vosganian, Herta Müller, Matei Vişniec, Filip Florian, Gabriela Adameşteanu sau Norman Manea, au fost invitaţi la Leipzig şi autori mai puţin cunoscuţi publicului german: Lavinia Branişte (cu „Null Komma Irgendwas” - Mikrotext), Cătălin Mihuleac („Oxenberg & Bernstein, la editura Zsolanay) sau Robert Şerban („Feintod” – Editura Pop).

Unii dintre ei poartă o insignă, inscripţionată: #rezist. Dezbaterea la care participă Varujan Vosganian se axează, inevitabil, pe acţiunile controversate ale guvernului de la Bucureşti. Vosganian, ca membru important al partidului ALDE, care participă la guvernare, se apără ca un boxer.

În timp ce se desfăşoară acest „meci” la standul naţional, la care asistă mulţi curioşi, se derulează în alte locuri rezervate lansărilor şi dezbaterilor, întîlniri şi discuţii cu alţi autori din România. Aproape în paralel are loc o discuţie Norman Manea-Michael Krüger, pînă nu de mult directorul editurii Hanser. Nu lipsesc din această discuţie întrebările legate de antisemitism, legionarism sau prigoana din perioada lui Antonescu. Explicaţiile lui Norman Manea legate de trecutul „deocheat” al lui Mircea Eliada sau Emil Cioran, parcă sînt mai blînde şi mai ezitante decît în anii 1990. Se poate observa că autorul preferă să vorbească mai degrabă despre „eternitatea” operei sale literare, decît despre dispute şi controversele legate de un trecut apăsător, prea puţin glorios.

Se pare că acest trecut nu prea i-a interesat pe cei care au ales

cărţile expuse la standul românesc. Volumele sînt înşirate oarecum haotic şi după criterii pe care nu le poate explica nimeni. Între aceste cărţi se află titluri care în nici un caz n-ar avea ce căuta la Leipzig. Mă refer, în primul rînd, la cartea-interviu al fostului general de Securitate Aurel Rogojan cu ultimul şef al poliţiei politice din România, Iulian Vlad, eroizat postum de cercuri nostalgice. În al doilea rînd, am în vedere volumele lui Vintilă Horia, unul dintre exponenţii radicalismului de dreapta şi autor al unor articole elogioase la adresa fascismului italian şi hitlerismului.

Accentele politice nu au lipsit nici din celelalte întîlniri şi dezbateri care au avut loc în prima zi a Tîrgului care-şi va închide porţile duminică. Inevitabilă a fost tematica politică şi în cursul recitalului lui Ada Milea, însoţit de comentariile lui Herta Müller, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură, 2009 („Graniţa-n raniţă”).

Gestul preşedintelui Klaus Johannis de a-i retrage lui Lázslo Tökes Ordinul Steaua României, primit pentru meritele sale ca declanşator al Revoluţiei din 1989 şi nu pentru activitatea sa politică prezentă, a fost criticat de scriitoarea Noémi Kiss.

Michaela Nowotnick
Michaela Nowotnick

Ea a fost prezentă la lansarea antologiei „Blues de bloc cu fluier ciobănesc” – („Wohnblockblues mit Hirtenflöte”), scoasă de Florian Kührer-Wielach şi Michaela Nowotnick, la Editura Wagenbach, Berlin. Kiss publică în această antologie un text despre scurta şedere a poetului maghiar Ady Endre la Timişoara.

În prima zi a salonului de carte s-au decernit şi premiile pentru beletristică, traducere şi non-ficţiune. Cu premiul pentru traducere, pentru care a fost nominalizat şi Ernest Wichner – traducătorul romanului lui Cătălin Mihuleac „Oxenberg & Bernstein” („America de peste pogrom”) – au fost distinşi Sabine Stöhr şi Juri Durkot. Cei doi au tradus din limba ucraineană, romanul lui Serhij Zhadan: „Internat”.

XS
SM
MD
LG