Linkuri accesibilitate

Republica Moldova din nou absentă la sărbătoarea cărții de la Frankfurt...


Scurt bilanț la încheierea Tîrgului Internațional de Carte de la Frankfurt pe Main.

Timp de cinci zile la Frankfurt pe Main s-a desfășurat tradiționalul Tîrg Internațional al Cărții, cel mai mare din Europa și între primele trei din lume. În cursul celor două zile deschise publicului, Tîrgul a fost vizitat de numai mai puțin de 280 de mii de oameni. Republica Moldova a lipsit din nou cu desărvîrșire, fără explicații din partea Ministerului Culturii, după ce cu un an în urmă lăsase o bună impresie.

Duminică, la închiderea Tîrgului Internațional de Carte de la Frankfurt, invitata de onoare a ediției 2017, Franța, a predat ștafeta în mod oficial viitoarei țări invitate, Georgia. Este un succes de marcă pentru cultura georgiană, deja angajată în prezent într-o manifestare prestigioasă Anul Germano-Georgian 2017.

Agenda culturală: De ce a lipsit oare R. Moldova de la Tîrgul cărții la Frankfurt
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:02 0:00

Prezent la Frankfurt, ministrul georgian al Culturii și al Protecției Monumentelor - și ce diferit sună față de titulatura românească oficială, pompoasă și goală de sens, în fond, de ministru al Identității Naționale - Mikeil Giorgadze, declara cu acest prilej „Georgia este una din cele mai vechi națiuni culturale din lume și are, pentru o țară atît de mică, o bogăție incredibilă de tezaure culturale. Sîntem încîntați să ne putem prezenta identitatea noastră culturală unică în Germania anului 2018, cînd Georgia sărbătorește centenarul independenței ei. Dorim să facem din manifestarea sub titlul „Georgia - Făcută din litere”, o sărbătorire a literaturii, culturii și creativității georgiene”.

Mikheil Giorgadze, ministrul georgian al culturii
Mikheil Giorgadze, ministrul georgian al culturii

Juergen Boos, președintele Tîrgului de Carte de la Frankfurt, accentua elogiile spunînd: „Georgia este în măsură să privească în urmă la 15 decenii de istorie literară și la o istorie excitantă. Această moștenire culturală furnizează o sursă de inspirație pe care scriitorii contemporani o cultivă încă în prezent. La Tîrgul din 2018, vizitatorii din lumea întreagă se vor întîlni, cea mai mare parte a lor pentru prima dată, cu scena literară activă și vie din această țară caucaziană”.

Există în declarațiile citate cîteva cuvinte și mesaje cheie pe care ar fi, poate, util să le prelucreze și cei în drept de la Ministerele Culturii din R. Moldova și din România.

Cartea de mare interes a istoricului Oleg Serebrian a fost lansată la... Paris, nu la Frankfurt
Cartea de mare interes a istoricului Oleg Serebrian a fost lansată la... Paris, nu la Frankfurt

Cel dintîi a strălucit din nou prin totala și inexplicabila absență de la Frankfurt, unde, în mod normal, ar fi avut ocazia să facă să se vorbească despre societatea și cărturarii lumii moldovenești, lansînd cărțile noi de mare interes ce nu lipsesc de loc - și dau numai cîteva exemple - cum sînt cele ale lui Oleg Serebrian (La Russie à la croisée des chemins: géohistoire, géoculture, géopolitique/Rusia la răspîntie: geoistorie, geocultură și geopolitică), ale profesoarei Catherine Durandin în echipă cu Irina Gridan (Moldavie, Reperes et Perspectives/Moldova, repere și perspective), Vitalie Vovc (Alertă oranj pe alocuri viscole) și Iulian Ciocan, redactorul unei antologii de Literatură scurtă, ce prezintă 20 de scriitori.

Un alt volum de actualitate sub redacția Catherine Durandin și Irina Gridan
Un alt volum de actualitate sub redacția Catherine Durandin și Irina Gridan

Despre standul românesc, calitățile și defectele sale, am avut ocazia să amintesc în interviul difuzat de Europa Liberă cu dl. Lucian Romașcanu, ministrul culturii de la București. Organizatorii români și-au concentrat efortul publicitar pe participarea României ca invitat de onoare la Tîrgul de Carte de anul viitor de la Leipzig. O prezență importantă, fără discuție, dar cu precizarea că serviciul specializat al Ministerul român al Culturii, în calitate de organizator, trebuie cumva să păstreze proporțiile atunci cînd își laudă viitorul copil de suflet...

Așa cum o arată ultimul Raport special publicat de Asociația internațională a Editorilor, principalele Tîrguri Internaționale de Carte rămîn în ordine descrescîndă cel de la Frankfurt, Londra, Bologna și BookExpo America. În urma lor se înscriu tîrgurile de carte cu relevanță regional-lingvistică, „Liber” în Spania, Guadalahara în Mexic, cel de la Moscova pentru literatura rusă, Salonul cărții de la Paris, cel de la Göteborg în Suedia, Bogota și Buenos Aires, calificate toate ca evenimente de „profil cultural major” și motoare pentru susținerea industriilor naționale ale cărții. Leipzigul se situează undeva în această ultimă categorie...

Un Raport în care se insistă și asupra faptului că „Un tîrg de carte este, de asemenea, o expoziție. Editurile, ca și restul firmelor industriei cărții (distribuitori, companii tehnologice) - și, aș adăuga, în ultimă instanță, și țările participante - folosesc tîrgurile ca o vitrină pentru nivelul lor de clasă și ca o fereastră de vînzare a produselor și serviciilor lor.”

A transmite mesajul că Tîrgul Internațional de Carte de la Frankfurt este în esență mai curînd un tîrg de afaceri, decît o vitrină națională a culturii Moldovei sau României, este, în mod evident o eroare fundamentală. O demonstrează fie și numai cei 280 de mii de vizitatori, germani și străini - Frankfurtul este oarecum la o aruncătură de băț de granița franceză, pentru cine nu știe -, prezenți sîmbătă și duminică în masă în saloanele Tîrgului. Un public german, activ în plus și politic, ce s-a remarcat prin protestele împotriva firmelor extremei-drepte și ale xenofobilor din Partidul Alternativa pentru Germania, acceptate anul acesta la tîrg.

Amnesty International la Tîrgul de Carte de la Frankfurt
Amnesty International la Tîrgul de Carte de la Frankfurt

Un tîrg la care am putut vedea „cele mai frumoase cărți românești” expuse nu la standul României, ci la cel al unei fundații germane în hala ce a adăpostit cărțile de artă, un tîrg unde am putut vedea carte românească la standul Ungariei (fără să fii văzut ceva similar, carte maghiară, la standul românesc), un tîrg la care toți cei reprezentați, cu excepția românilor, au avut un perete, fie el și mic, pe care erau expuse cărțile noi ale anului scurs de la ultimul salon al cărții.

Celor de bună credință de la București și Chișinău le-aș recomanda să parcurgă, ca exemplu de promovare națională, cele 34 de pagini ale dosarului de presă al Georgiei, o țară al cărei Centru Național al Cărții a sponsorizat în ultimii cinci ani traducerea a circa 200 de titluri georgiene în peste 26 de limbi străine, între care 65 de ediții în limba germană.

Luminița Corneanu, gazda perfectă a standului românesc
Luminița Corneanu, gazda perfectă a standului românesc

Acestea fiind zis, la standul românesc am avut din nou plăcerea de a întîlni doi indiscutabil mari profesioniști ai cărții, pe Luminița Corneanu și pe Traian Pop, un extrem de harnic și pasionat editor de limbă germană, originar din România, la a cărui editură, Pop Verlag, au apărut și circa 15 din traducerile germane cu care se mîndresc georgienii, pentru a nu mai vorbi de numeroasele traduceri românești sau de revista pe care o editează și patronează - Matrix -, ce au fost și anul acesta în miezul prezentărilor.

Revista Matrix redactată și publicată de editorul Traian Pop, lansată sîmbătă la standul românesc
Revista Matrix redactată și publicată de editorul Traian Pop, lansată sîmbătă la standul românesc

XS
SM
MD
LG