Discutăm în continuare despre un maraton pentru susţinerea femeilor care înfruntă cancerul mamar. Am discutat în ajun cu una dintre organizatoare, cu Adriana Rotaru pe care am întrebat-o la început cum a apărut ideea acestui maraton:
Adriana Rotaru: „Ne-am inspirat din practicile internaționale. Nu e ceva inventat de mine. Am preluat ideea şi am adus-o în R. Moldova. Cursa, maratonul Run Pink e pentru a colecta fonduri în scopul de a ajuta femeile care luptă cu cancerul mamar prin crearea perucilor din păr natural.”
Europa Liberă:De ce maratonul este dedicat exclusiv femeilor care înfruntă cancerul mamar. Or datele statistice arată că şi cancerul la col uterin este destul de frecvent printre femei?
Adriana Rotaru: „Este adevărat, dar aşa am văzut că se face în Belgia unde sunt la moment stabilită. Am preluat de acolo ideea. De ce peruci? Pentru că ele sunt o penurie în R. Moldova şi mai ales aceste femei să le poată lua gratis şi să le folosească cât au nevoie.”
Europa Liberă: Poate există totuşi lucruri mai importante pentru aceste femei decât perucile?
Adriana Rotaru: „Este adevărat. Ele au necesități foarte mari. Tratamentul este costisitor. Noi facem asta din voluntariat, din timpul nostru şi resursele noastre. Acestea ne sunt posibilitățile. Înainte de a porni această inițiativă am discutat cu femei care au trecut prin cancer mamar sau prin alt tip de cancer. Ele îmi ziceau că caută perucă, dar nu găsesc. Opțiunii erau foarte puține.
Personal mi-am crescut cosița şi am donat-o cauzei date. Perucile sunt importante pentru că doamnele ne spun că le ajută, le încurajează, le dă puteri să dorească să învingă boala. Sigur că nu toate solicită o perucă. Noi ne axăm pe mai multe activități de prevenire, de consultații gratuite.
Maratonul este destinat exclusiv acumulării de fonduri pentru confecționarea acestor peruci. Eu particip de trei ani în Belgia la același tip de eveniment. Acolo resursele care se adună merg la laborator pentru a identifica tratament. Din păcate, în R. Moldova nu ştiu la ce stadiu suntem la capitolul găsirii unui remediu. Noi am decis să facem măcar ceva, să ne implicăm cu ce putem din forţe proprii. Suntem câteva doamne care ne implicăm în asta.”
Europa Liberă: Maratonul e la treia ediţie. Câte femei aţi reuşit să ajutaţi în precedentele două ediţii?
Adriana Rotaru: „Fabricarea perucilor este costisitoare. Avem ajutate peste zece femei. Ele le poartă cât au nevoie şi apoi le returnează să putem ajuta şi alte femei. Avem mai multe solicitări şi mergem pe lista de așteptare. Avem foarte multe cosiţe colectate în urma campaniei „Donez cosiţa”, care e şi ea la a treia ediţie. Am putea face mai multe peruci, dar ne lipsesc fondurile. Tocmai de aia organizăm acest eveniment duminică pe 20 mai, ca să putem face ceea ce ne-am propus.”
Europa Liberă: Acest maraton e şi o încercare de a-i sensibiliza pe alţii?
Adriana Rotaru: „Sigur, de aia invităm pe mic şi pe mare să participe. Punem accent şi pe un mod de viaţă sănătos, de asta şi alergăm, vrem să sensibilizăm pe cei ce vor să susţină cauza, dar şi să atragem atenţia persoanelor - femeilor, dar şi bărbaţilor - că şi ei, în procent mai redus, dar suferă de această boală. Dacă o să evităm subiectul nimic nu o să se rezolve de la sine.”
Europa Liberă: Anul sute de femei sunt diagnosticate cu cancer la sân, iar majoritatea pacientelor află de maladie când este prea târziu, spun specialiştii. Cum se explică acest fapt?
Adriana Rotaru: „Chiar recent am discutat cu un medic mamolog şi ea mi-a confirmat că o mie de femei anual sunt diagnosticate cu
O mie de femei anual sunt diagnosticate cu această maladie, iar 490 pierd lupta ...
această maladie, iar 490 – pierd lupta. Este vorba despre neglijență. Nu avem în cultură să mergem la un control de rutină ca să se prevină această maladie.
Femeile cu vârsta între 50 şi 69 de ani sunt cele mai predispuse, însă maladia întinerește. Sunt multe cazuri când femeile de 30 sau 35 de ani sunt diagnosticate cu această maladie. Ar trebui să se lucreze la prevenție. Un control regulat, o mamografie, o ecografie sunt absolut necesare pentru ca să putem reduce şi morbiditatea. Depistarea la timp, sigur, poate să le salveze viaţa şi însăşi tratamentul este mai puţin agresiv.”
Europa Liberă: Deci e vorba totuşi despre o ignoranţă față de propria sănătate?
Adriana Rotaru: „Exact. Am întâlnit în ultimii doi ani la consultații gratuite femei care refuzau, spuneau că nu merg la medic pentru că nu le doare nimic. Am întâlnit şi din cele care ziceau că se simt bine, dar medicul le-a descoperit probleme. Suntem bucuroşi că am fost capabili să salvăm vieţi. Ne dorim pe viitor să lucrăm mai mult pe prevenție ca persoanele să înțeleagă cât de mult contează un gest făcut la timp.”
Europa Liberă: E adevărat că ignoranța faţă de propria sănătate e mai pronunțată în mediul rural decât în cel urban?
Adriana Rotaru: „Da, femeile sunt încă destul de pudice, rușinoase, nu au timp sau chiar nu vor să meargă la medic. Noi când facem aceste consultații punem accent pe persoanele din mediul rural, din localități. Le invităm să vină să profite de aceste consultații gratuite. Am reușit şi la Bălți, și la Leova să facem consultații gratuite. Anul acesta planificăm să mergem în localități mai îndepărtate, acolo unde este mai ignorată această problemă.”
Europa Liberă: Institutul Oncologic a lansat acum câţiva ani o școală a pacientelor cu cancer la sân, au existat şi diverse campanii de informare. Cât de eficiente după părerea Dvs. au fost acestea?
Adriana Rotaru: „Nu vreau să critic pe nimeni. Nu sunt la curent cu toate ce se fac. Mă focusez pe ceea ce pot eu face. Am rămas
Campaniile de sensibilizare trebuie să se desfășoare în continuu. Să nu se facă o dată şi să se uite....
plăcut surprinsă de medicii pe care-i contactăm şi-i rugăm să se implice în acțiuni de voluntariat. Sunt foarte receptivi şi se implică. Campaniile de sensibilizare trebuie să se desfășoare în continuu. Să nu se facă o dată şi să se uite. Ideea este că cu cât mai mult o să vorbim despre nevoia de a merge la un control medical de rutină, o să educăm acest lucru. În acest scop facem şi maratonul. Îi invităm pe părinți şi copii să participe. Educăm spiritul civit şi încercăm să explicăm cât este de importantă prevenția.”
Europa Liberă: În ce măsură sunt dotate instituțiile medicale cu toate cele necesare să lupte cu această maladie şi cât de accesibile ca costuri sunt toate acesta?
Adriana Rotaru: „Din ecourile doamnelor care luptă cu această maladie am înțeles că tratamentul este foarte costisitor. Tocmai de aia când își doresc o perucă și nu își pot permite noi le venim în ajutor. Sunt multe lacune, desigur. Medicii pe care noi îi cunoaștem însă sunt devotați, explică cât de important e să nu se ignore şi să se facă consultații. Polița de asigurare acoperă aceste cheltuieli, dar lumea deseori neglijează, iar consecințele pot fi grave.”
Europa Liberă: Aţi adus de mai multe ori exemplu Belgiei.Ce bune practici ar putea prelua Republica Moldova din Belgia, vorbind de prevenirea, diagnosticarea și tratamentul cancerului mamar?
Adriana Rotaru: „În Belgia se fac foarte multe activități de sensibilizare. Se fac evenimente în care se vorbește despre această problemă. Femeile care luptă cu cancerul mamar sunt susținute. Li se oferă nu doar perucă, ci şi consultații la psiholog. Femeile sunt ajutate să treacă prin lupta aceasta, sunt încurajate să vorbească despre experiența lor. La noi este foarte dificil să convingem doamnele să vorbească, să-şi exteriorizeze trăirile. La nivel de tratamente, în Belgia li se oferă toate opțiunile. Aici, în Moldova e mai dificil la acest capitol, de aia uneori noi suntem şi pe post de psiholog.”
