Linkuri accesibilitate

Vlad Țurcanu: „În Republica Moldova este oricând posibilă o întoarcere a clasei politice către Est...”


O discuție cu fostul purtător de cuvânt al președinției despre ultimul gest al președintelui Dodon de abrogare a documentului Strategiei Securității Naționale.

Președintele Igor Dodon a abrogat miercuri proiectul Strategiei Securității Naționale, elaborat cu un an în urmă la inițiativa președintelui Nicolae Timofti. Motivul invocat este că proiectul nu ar mai corespunde „schimbărilor substanțiale care au avut loc în mediul național, regional și internațional”. Corespondenta noatră a stat de vorbă cu fostul purtător de cuvânt al președinției.

Europa Liberă: Face sau nu Republica Moldova acum un pas mai aproape de Federația Rusă din moment ce șeful statului, Igor Dodon, a retras proiectul strategiei securității naționale? El a anunțat ieri semnarea decretului prezidențial pentru retragerea proiectului strategiei securității naționale, care a fost elaborat în timpul mandatului președintelui Nicolae Timofti, cu ajutorul experților Alianței Nord-Atlantice. Deci, evoluții și involuții, ce urmează?

Vlad Țurcanu
Vlad Țurcanu

Vlad Țurcanu: „În Republica Moldova este oricând posibilă o întoarcere a clasei politice către Est din anumite rațiuni pragmatice, să le numim așa, în sensul că atunci când relația cu factorii europeni, euroatlantici trenează sau nu evoluează așa cum poate și-ar dori autoritățile moldovene, atunci se folosește această stare de spirit care caracterizează populația Republicii Moldova, dar și exponenții acestei populații la vârfuri, care ar permite să se flirteze pentru o perioadă anume cu Federația Rusă în ideea de a căpăta timp pentru regrupări de poziție, pentru a șantaja Occidentul, pentru ca după aceea să se revină la un fel de poziție inițială. În ce privește această declarație a lui Igor Dodon de a retrage din Parlament acel proiect a strategiei securității naționale…”

Europa Liberă: După un an de zile, în august se împlinește un an de zile de când a fost elaborată această nouă strategie de apărare a Republicii Moldova.

Vlad Țurcanu: „Da. Trebuie să se mai vadă dacă se poate retrage acest document, în condițiile în care procedura până în prezent a fost respectată. După ce Președinția, coordonând acest proiect cu diverse alte instituții ale statului, între care Serviciul de Informații și Securitate, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării. Ulterior, proiectul a fost avizat de către Consiliul Superior de Securitate, care are conotație de recomandare, transmis Guvernului, iar Guvernul, la rândul său, l-a transmis în Parlament.

E un semn de întrebare aici dacă Igor Dodon, aflându-se la Președinție, poate să retragă acest document la care s-a lucrat vreme de câțiva ani, nu doar cu participarea instituțiilor statului, ci și a unor experți naționali și internaționali pentru a răspunde provocărilor vremurilor și pentru a asigura o integrare a diverselor politici care au fost stabilite de-a lungul anilor în diverse documente, dar care trebuiau coagulate într-un set de concepte care să ajute la înțelegerea multor direcții către care tinde Republica Moldova?

De exemplu, modul în care se raportează Republica Moldova la anumite entități și state, cum ar fi Uniunea Europeană, Alianța Nord-Atlantică și țări ca Ucraina, România, Statele Unite, Federația Rusă. Dacă un asemenea concept lipsește, atunci nici instituțiile nu-și pot coordona acțiunile și nici populația nu înțelege bine, până la urmă, încotro se îndreaptă Republica Moldova. V-aș da un exemplu foarte simplu – acel al școlilor. Un profesor de la țară ce trebuie să le explice copiilor atunci când face o lecție pe această temă? Nu se știe. De aceea și lipsa de înțelegere la nivelul societății a priorităților pe care le are statul Republica Moldova în cadrul politicii sale interne, dar și în raport cu entități externe.”

Europa Liberă: Atunci când s-a elaborat această strategie, s-a ținut cont de riscurile care planează asupra securității statului, se făcea trimitere și la situația din stânga Nistrului, regiunea transnistreană, războiul cu Ucraina, acțiunile Rusiei erau printre principalele amenințări… Chiar să nu se mai ia în calcul faptul că planează și în continuare acestea?

Vlad Țurcanu: „Acțiunea lui Igor Dodon vine să stopeze acest proces integrator al politicilor statului, pentru că, dacă respectivul document nu se va adopta de către Parlament, perioada de incertitudine va continua.”

Europa Liberă: El zice că va fi mult mai lesne să se reintegreze cele două maluri ale Nistrului.

Vlad Țurcanu: „E de presupus că multe dintre conceptele esențiale, cum ar fi modul în care ne raportăm la NATO, la România – se doresc a fi excluse. Sunt niște chestiuni esențiale…”

Europa Liberă: El nici nu ascunde lucrul acesta.

Vlad Țurcanu în studioul Europei Libere la Chișinău
Vlad Țurcanu în studioul Europei Libere la Chișinău

Vlad Țurcanu: „Da. Nu mai zic de faptul că, potrivit unor afirmații mai directe, Igor Dodon însuși este o amenințare pentru statul Republica Moldova, pentru că multe dintre aceste concepte despre care vorbim transpar din Declarația de Independență, dar provocările pe care trebuie să le avem în vedere sunt mult mai multe decât atât. Vorbim, de asemenea, despre corupție, despre ineficiența actului guvernării, despre slaba pregătire a persoanelor în funcții publice, lipsa de încredere a populației în instituțiile statului – toate aceste sechele care ni se trag de decenii, am putea spune…”

Europa Liberă: De 25 de ani…

Vlad Țurcanu: „…ar putea fi rezolvate în timp, dacă asupra tuturor politicilor va cântări într-o măsură decisivă o strategie națională de securitate. Este un mare semn de întrebare de ce acest document esențial pentru stabilitatea din Republica Moldova și pentru parcursul ei ulterior n-a fost adoptat până în prezent, pentru că se află în Parlament de aproximativ un an și îmi amintesc, dacă nu mă înșel…”

Europa Liberă: Și apropo, de ce credeți că pe parcursul unui an s-a uitat despre acest proiect de strategie a securității naționale a statului?

Vlad Țurcanu: „Nu putem exclude în totalitate din observațiile și analizele politice pe care le facem o anume înclinație a clasei politice de la Chișinău de a păstra Republica Moldova într-o zonă de incertitudine, la al cărei adăpost se pot opera anumite politici, fără ca să planeze asupra acestor politici și asupra acestor politicieni o sabie a lui Damocles, ca un asemenea concept de securitate națională. Deci, când nu este stabilit clar în lege ce se poate și ce nu se poate, este permis orice. Și trebuie să avem în vedere și niște factori, poate nu așa de importanți dar obiectivi, și anume că în actuala configurație a majorității parlamentare se regăsesc politicieni, deputați, să spunem, care, în linii mari, împărtășesc aceeași viziune pe care o are Igor Dodon asupra strategiei și a tacticii noastre de mai departe.

Ziceam că acei 14 deputați care au migrat dinspre comuniști către Partidul Democrat, în general, nu au viziuni euroatlantice. Ei nu se manifestă public foarte pregnant, dar în realitate împărtășesc punctele de vedere ale lui Igor Dodon. De aceea, este greu de imaginat că persoane cum ar fi, să spunem, Artur Reșetnicov ar consimți să promoveze asemenea concepte care se regăsesc în textul tocmai respins ca și cum de către Igor Dodon. Situația politică nu este una stabilă, în pofida unor asigurări care vin dinspre actul guvernamental și acest lucru iese la iveală și cu ocazia acestui dosar al proiectului de securitate națională, pentru că actuala majoritate – acesta este adevărul – n-a adoptat proiectul respectiv, iar odată cu…”

Europa Liberă: Și până acum, aceste două instituții nici nu au reacționat la această declarație, pe care a făcut-o șeful statului? Se aștepta, totuși, ca Parlamentul și Guvernul să ia o atitudine.

Vlad Țurcanu: „Deocamdată, din ce am înțeles, factorii parlamentari încearcă să înțeleagă dacă este conform procedurii să se retragă acest proiect de pe platforma parlamentară, dar adevărul este că Parlamentul n-a luat act și de alte declarații, mult mai dure, pe care le-a făcut Igor Dodon la limita atribuțiilor sale constituționale și a realităților constituționale, lăsând valide toate declarațiile și acele de ieri, de exemplu, emise la Holercani, parcă lăsând această prerogativă unor instituții neguvernamentale. Statul nu arată, prin instituțiile sale, că ține la apărarea ordinii constituționale, dacă îi permite lui Igor Dodon să spună lucruri extrem de grave la adresa a ceea ce numim statalitatea Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, guvernarea, autoritățile statului au promis inaugurarea unui Oficiu de informare NATO la Chișinău. Ce-i drept, șeful statului s-a opus cu vehemență împotriva acestui oficiu de a fi inaugurat în Republica Moldova. Și aici a făcut guvernarea un pas înapoi?

Vlad Țurcanu: „Am văzut explicația pentru care se amână inaugurarea acestui Centru NATO la Chișinău. Se vorbea despre rațiuni de securitate, construcție…”

Europa Liberă: Și care ar fi aceste rațiuni de securitate?

Vlad Țurcanu: „…dar, s-ar putea, aici speculăm, bineînțeles, ca în momentul de față să nu fie decisă guvernarea de la Chișinău asupra vectorului despre care vorbește, dar pe care se pare că nu l-a îmbrățișat în totalitate și încearcă să-și facă anumite calcule, așa încât să nu evolueze către o apropiere decisivă de Uniunea Europeană, mai ales în contextul acestor inițiative legislative puternic contestate la Bruxelles.

Și dacă s-ar întâmpla ca această prăpastie între Chișinău și Bruxelles să se adâncească, atunci reflexul politic de la Chișinău ar îndrepta actuala majoritate către ceea ce discutaserăm mai devreme, și anume: un flirt cu Federația Rusă. Tocmai pentru a se găsi, poate ulterior, momente mai prielnice pentru a se reveni la o relație bună cu Uniunea Europeană, respectiv cu structuri euroatlantice.

E important, în acest context, ca semnalele care vin dinspre Bruxelles – poate ar fi cazul să vină și dinspre București – să ajute Republica Moldova să se mențină într-un cadru de normalitate, de colaborare cu Uniunea Europeană. O înrăutățire a acestei relații va afecta populația nu numai din punct de vedere social, dacă nu ar veni acel împrumut de 100 de milioane de euro de la Bruxelles, dar ar transmite și un semnal negativ electoratului în perspectiva alegerilor parlamentare care ar urma să aibă loc în 2018.”

Europa Liberă: În dosarul transnistrean se vor înregistra evoluții, ținând cont de ceea ce se întâmplă acum în jurul nu numai al acestui proiect al strategiei securității naționale, pentru că se adună încă foarte-foarte multe alte elemente care arată că situația în Republica Moldova e destul de vulnerabilă?

Vlad Țurcanu: „Ca să revenim puțin la acea strategie, trebuie să amintim că, în multe rânduri, la Chișinău anumite decizii importante au fost amânate sau oprite, pur și simplu, din cauza unor influențe pe care nu le putem exclude dinspre Federația Rusă. Și această strategie poate fi pusă în legătură cu evoluțiile pe dosarul transnistrean, pentru că, în condițiile actuale, cred că Chișinăul și-a obținut câteva avantaje pe care nu le avea în trecut.

De exemplu, poziția, puternic schimbată a Ucrainei, și din punct de vedere geografic, dar și din punct de vedere politic, care pune la adăpost Chișinăul de presiunile exercitate de către Federația Rusă și regimul de la Tiraspol asupra autorităților moldovene. În momentul de față, ar trebui să fim mai temperați în a desena anumite soluții pentru conflictul transnistrean, pentru că s-ar putea ca Federația Rusă să încerce să beneficieze de avantajele pe care încă le mai deține, pentru că s-ar putea să se lipsească și de unele din acelea care există astăzi. Moscova încearcă să forțeze mâna Chișinăului, inclusiv prin intermediul lui Igor Dodon, de a se ajunge la o soluție confortabilă pentru Moscova în actualele condiții…”

Europa Liberă: Igor Dodon a reactualizat subiectul ce ține de federalizarea Republicii Moldova și e un lucru cunoscut că această idee a venit de la Kremlin.

Vlad Țurcanu: „Este limpede din ceea ce a spus ieri Igor Dodon că acesta este planul Federației Ruse pentru Republica Moldova, pe care o avertizează nu doar ca în trecut că ar putea să piardă Transnistria, dar că ar putea să existe convulsii sociale și politice puternice la Chișinău, dacă Republica Moldova își va păstra parcursul european. Moscovei nu-i este de ajuns capturarea Transnistriei, vrea să mențină întreaga Republică Moldova într-o zonă de incertitudine, tocmai pentru a-și păstra atuurile de care beneficiază în prezent.”

XS
SM
MD
LG