Linkuri accesibilitate

A schimbat totul, fără să rezolve nimic. Acum 100 de ani a luat sfârșit Primul Război Mondial (VIDEO)


O scurtă istorie a Marelui Război
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:08 0:00

O scurtă istorie a Marelui Război

La Paris au avut loc, duminică, ceremonii dedicate împlinirii a 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial. Au fost prezenți lideri din peste 30 de țări, ai căror militari, acum un secol, se aflau de părți diferite ale liniei frontului. În ajun, au apărut relatări neconfirmate oficial despre faptul că organizatorii manifestațiilor, în frunte cu președintele Franței, Emmanuel Macron, au insistat asupra anulării întâlnirii dintre liderii SUA și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, pe marginea ceremoniilor centenarului, pentru ca actualitatea politică să nu lase în umbră istoria. Dar ce anume comemorează astăzi Europa? Ce a însemnat Primul Război Mondial care, în opinia mai multor istorici, a dat naştere spiritului „autentic” al sec.XX? Un reportaj al Radio Svoboda, serviciul rusesc al Europei Libere, semnat de Iaroslav Şimov, Valentin Barîşnikov şi Lina Şireaeva.

3.200 de flori de mac - o instație în centrul Berlinului, în memoria victimelor Primului Război Mondial
3.200 de flori de mac - o instație în centrul Berlinului, în memoria victimelor Primului Război Mondial

Să revii acasă de Crăciun

Focul a încetat la ora 11, pe data de 11, luna a 11-a, 1918. Armistițiul a fost semnat câteva ore mai devreme, într-un vagon de tren în pădurea Compiègne, lângă Paris. Vagonul-salon îi aparținea mareșalului Ferdinand Foch, comandantul forțelor Antantei pe frontul de Vest. Primul Război Mondial, supranumit deja Marele Război, s-a încheiat.

La începutul războiului, în august 1914, ziarele părților beligerante scriau: „Soldații vor reveni acasă de Crăciun!”. Cele mai optimiste prognoze afirmau că se va întâmpla deja „înainte să cadă frunzele”! Europa uitase demult ce înseamnă un război care să dureze mai mult de câteva luni și care să ia viața a sute de mii de oameni. Nici nu bănuia că de această dată, lucrurile se vor întâmpla cu totul altfel.

La 28 iunie 1914, la Sarajevo, a fost asasinat, de către un terorist sârb, moștenitorul tronului Austro-Ungariei, arhiducele Franz Ferdinand. Imediat, au fost invocate alianțele internaționale , formate de-a lungul anilor, iar, în câteva săptămâni, marile puteri se confruntau deja pe câmpul de luptă. De partea Serbiei, în război s-au angajat: Rusia, Franța şi Marea Britanie. Iar de partea Austro-Ungariei: Germania și Imperiul Otoman. Prima coaliție a fost numită Antanta, de la franțuzescul „entente” - „acord”. Cea de-a doua s-a numit Puterile Centrale. Ulterior, acestora li s-au alăturat și alte state, astfel încât, în scurt timp, războiul devenise deja unul mondial.

Războiul coalițiilor

Nemții se grăbeau. Potențialul militar și cel economic al Antantei era mai mare decât al adversarului său. Astfel, pentru a câștiga războiul, germanii urmau să învingă Franța, pentru ca apoi să orienteze toate forțele asupra Rusiei. Planul nu a reușit însă. Francezii, cu ajutorul britanicilor, au respins atacul asupra Parisului, după care armatele s-au „îngropat în pământ” la modul direct - astfel începuse așa zisul „război de tranșee”, în timpul căruia, pentru a muta cu numai câțiva kilometri linia frontului, adversarii plăteau un preț de sute de mii de vieți omenești.

În bătălia de pe Somme, 1916 ( francezii și britanicii au încercat luni de zile să spargă linia frontului german), părțile au pierdut, în total, un milion de soldați. În consecință, puterile aliate au reușit să înainteze cu doar 10 km pe linia frontului care se întindea pe o distanță de 35 de km. O situație asemănătoare se întâmpla pe Frontul de Vest, cu un an înainte, la Verdun, doar că acolo atacatori erau germanii, iar apărarea îi revenea Alianței.

Pe Frontul de Est, luptele au început cu invazia Imperiului Rus asupra provinciilor austro-ungare din Prusia, dar armatele ruse au fost înfrânte și au fost nevoite să se retragă chiar și din Polonia. În vara lui 1916, sub conducerea generalului Aleksei Brusilov, rușii au câștigat bătălia din Galiția, fiind la un pas de a scoate și Austro-Ungaria din război. În Rusia începuse însă revoluția, puterea țaristă căzuse. În primăvara lui 1917, Rusia revoluționară primește un „cadou” din partea guvernului german, lăsând pe teritoriul său vagonul ce îi transporta pe liderii bolșevici în frunte cu Ulianov - Lenin. Popularitatea guvernului provizoriu și agitația bolșevică făcută pe bani germani - și-au făcut efectul. La sfârșitul anului 1917, armata rusă s-a destrămat. Guvernul lui Lenin a semnat Tratatul de la Brest-Litovsk, care a însemnat, inclusiv, cedarea a unor teritorii imense.

În toamna lui 1918, în Vest se încheia Primul Război Mondial, Rusia era deja cuprinsă de un alt război - civil. În Vest, dotarea tehnică, banii și soldații Alianței au decis soarta războiului în avantajul său, când acesteia i s-au alăturat și Statele Unite. Întrebat de ce nu începe ofensiva, unul dintre generalii francezi a răspuns direct: „Aștept tancurile și pe americani!” Și… n-a așteptat în zadar. La începutul lui august 1917, Alianța a reușit să rupă frontul, la Amiens, în nordul Franței. În curând, conducerea germană a înțeles că nu va face față ofensivei inamicului. Apărarea principalelor puteri, în Balcani și Italia, a început să se clatine. Războiul a fost pierdut.

În timpul Primului Război Mondial, multe lucruri se întâmplau pentru prima dată. Atunci a avut loc:

- Prima bătălie aeriană: planând în aer, piloții austrieci și cei sârbi trăgeau unii în alții din pistoale.

- Primele atacuri aeriene: daunele provocate nu era încă foarte mari.

- Folosirea tancurilor de luptă: greoaie și neîndemânatice, acestea se stricau la orice pas.

- Primul atac chimic: în 1917, germanii au introdus în luptă o nouă armă chimică gazul muștar, „iperita”, folosit în premieră lângă orașul belgian Ypres, de unde își trage denumirea. Cinci mii de oameni au murit atunci, iar alte zece mii - au rămas mutilați pe viață.

Noua societate

Primul Război Mondial a schimbat însăși fața lumii moderne. Societatea, care a trimis milioane de bărbați să moară pe câmpul de luptă, s-a văzut nevoită să angajeze femei în locurile de muncă rămase goale.

Războiul a fost și cauza dispariției treptate a relațiilor de familie de tip patriarhal, după ce mai bine de nouă milioane de bărbați nu s-au întors de pe front. Soțiile lor au trebuit să își câștige existența și să-și educe copii cu propriile forțe.

În urma revoluției, politica a încetat să mai fie doar problema monarhilor și a miniștrilor și a ieșit în piețe. Adunați aici, oamenii au început să-i asculte cu deosebit interes pe cei care au știut să flateze mulțimea, dar și să instige la ură - demagogii. Obiect al urii putea deveni orișicine: de la cei bogați, la cei cu alte convingeri, străinii, evreii, intelectualii... Chiar dacă era obosită de război, lumea se obișnuise cu propaganda urii și îi urma credulă pe autoproclamații lideri. Așa încât, deși conducerea statelor învingătoare declara că războiul a fost purtat în numele libertății și democrației, umbrele dictaturii se adunau deja deasupra Europei: cea fascistă, nazistă și cea comunistă.

Armistițiu, în loc de pace

După căderea Imperiului Rus, au dispărut în curând și Imperiul German, Imperiul Austro-Ungar și Imperiul Otoman. Și dacă Germania a devenit republică, păstrându-și integritatea ca stat, vechiul Imperiu Habsburgic și cel Otoman au dispărut, pur și simplu, de pe hartă. În locul lor a apărut un conglomerat de noi state: de la Cehoslovacia și Iugoslavia până la Iordania și Irak.

Aniversarea încheierii Primului Război Mondial, 11 November 2018, München
Aniversarea încheierii Primului Război Mondial, 11 November 2018, München

Primul Război Mondial a fost numit atunci cu optimism: „războiul care va pune capăt tuturor războaielor“. Condițiile armistițiilor, pregătite la Paris, le-au fost dictate, pur și simplu, celor învinși, ascunzând termeni care aveau să genereze mari nemulțumiri în taberele germanilor, ungurilor și altor învinși, care au și început a visa la o revanșă. Mareșalul Foch, în al cărui vagon a fost încheiat armistițiul din 11 noiembrie, a exclamat, aflând condițiile Tratatului de la Versailles cu Germania: „Asta nu e pace! E doar un armistițiu de 20 de ani!”

Așa s-a și întâmplat. În caricatura dedicata Tratatului de la Versailles în fața liderilor statelor învingătoare stă un copil plângând, purtând pe spate inscripția: „Anul recrutării 1940”. În 1940 va ceda Franța, iar generalii naziști vor accepta condițiile capitulării sale în pădurea de lângă Paris, exact în aceeași vagon al mareșalului Foch, unde a fost semnat armistițiul din 11 noiembrie 1918. Dar nici ostașii de atunci nu se vor întoarce acasă de cel mai apropiat Crăciun.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG