Linkuri accesibilitate

J. Hahn: R.Moldova trebuie să continue aplicarea reformelor înainte de a face cerere de aderare la UE


A noua reuniune informală a miniștrilor de externe din Parteneriatului Estic la Chișinău.

cu participarea Comisarului european pentru politica europeană de vecinătate și negocierile de extindere Johannes Hahn şi a secretarului general adjunct al Serviciului European pentru Acţiunea Externă, Jean-Christophe Belliard. Relatează Alla Ceapai.

Principala temă discutată în cadrul reuniunii informale a fost pregătirea agendei şi declaraţiei finale a summitul-ui Parteneriatului Estic care va fi convocat în noiembrie la Bruxelles.

Reuniunea informală a fost precedată de o declaraţie comună a şefilor legislativelor Republicii Moldova, Ucarinei şi Georgiei prin care cele trei state au cerut Parlamentului European să adopte înaintea summit-ului Parteneriatului Estic o rezoluţie prin care să-și exprime sprijinul politic pentru deschiderea perspectivei de aderare pentru cele trei țări asociate. Vorbind vineri la o emisiune televizată spicherul parlamentului Andrian Candu a spus că Moldova ar putea fi pregătită să depună o cerere de aderare la UE în 2-3 ani, precizând însă că el şi-ar dori ca acest lucru să se întâmple în 2018. Cât de realist este acest termen? a fost întrebat Comisarul european pentru politica europeană de vecinătate și negocierile de extindere Johannes Hahn la conferinţa de presă în marginea reuniunii informale de azi:

„Este o decizie suverană a unei ţări de a depune o astfel de cerere şi de a propune acest lucru. Înțelegerea mea e că este mult mai important de a pune accent pe reformele necesare. Anul trecut am stabilit o foaie de parcurs şi Guvernul (n.r. de la Chişinău) lucrează asiduu pentru implementarea acesteia. Toată atenţia trebuie concentrată pe acest document. Cred că acum este important de a pune accent pe anumite domenii înainte de a face următorul pas. Guvernul trebuie să folosească timpul rămas până la alegerile următoare pentru a se concentra asupra acestui lucru şi după o să vedem ce urmează.”

Johannes Hahn a spus că la summit-ul din noiembrie vor fi evaluate progresele statelor din Parteneriatul Estic şi că au fost trasate obiective clare pentru acest summit dar şi pe termen mai lung, până în 2020, cel puţin. Angajamentele pentru reforme sunt cruciale, a subliniat comisarul.

Despre declaraţia comună a Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei prin care cele trei state asociate cer perspective clare de aderare a amintit în discursul său doar viceministra de externe a Ucrainei Olena Zerkal. Ea a spus că declaraţia finală a summitului de la Bruxelles ar trebui să includă, între altele, elemente clare în ce priveşte aspiraţiile celor trei state de a obţine statutul de candidat la UE.

Dar iată ce a spus Ministrul moldovean de externe Andrei Galbur:

„Pentru Republica Moldova reuniunea de azi a oferit prilejul exprimării viziunilor sale privind elementele definitorii ale declaraţiei summitului de la Bruxelles care vizează consolidarea dimensiunii politice a iniţiativei precum şi luarea în consideraţie de o manieră evolutivă a obiectivului său de integrare europeană. Republica Moldova va continua să manifeste aceeaşi atitudine proactivă în ceea ce priveşte valorificarea tuturor oportunităţilor pe care le oferă parteneriatul estic în primul rând pentru a facilita implementarea acordului de asociere.”

Ministerul afacerilor externe al Georgiei Mihail Djanelidze a menţionat că în cadrul reuniunii informale s-a discutat şi despre conflictele teritoriale din statele Parteneriatului Estic, mai cu seamă în contextul „provocărilor prelungite din partea Federației Ruse”.

Viceministrul de externe al Azerbaidjanului şi ministrul de externe al Armeniei au avut un schimb de replici pe marginea conflictului din Nagorno-Karabah. În cadrul conferinţei de presă cei doi s-au acuzat reciproc de provocări militare şi încălcarea dreptului internaţional.

Atât Armenia, cât şi Azerbaidjanul negociază separat acum cu UE acorduri politice şi economice.

Viceministru de externe din Belarus Oleg Kravcenko a spus că ţara pe care o reprezintă este interesantă să participe în Parteneriatul Estic şi pe această platformă să îmbunătăţească relaţiile cu UE fără a le contrapune însă calităţii de membru în cadrul Uniunii Eurasiatice al Belarusui. Diplomatul a mai spus că cooperarea dintre cele două Uniunii ar trebui discutată în cadrul Parteneriatului Estic.

Amintim că dialogul ministerial informal al Parteneriatului Estic a fost lansat în vara anului 2012 la Chişinău, la trei ani de la crearea aceste platforme din care fac parte șase republici postsovietice.

XS
SM
MD
LG