Iurie Gotişan: „Creşterea preţurilor în ultimii trei ani practic s-a triplat, astfel că de rând cu majorarea inflaţiei, acestea au influenţat destul de mult nivelul de trai al populaţiei. Cele mai mari creşteri de preţuri au fost înregistrate la produsele alimentare, la carburanţi, gaze naturale, etc., produse şi servicii, care de altfel se află în topul cheltuielilor de consum al populaţiei de la noi, creşterea cărora a fost mai mare în raport cu evoluţia salariilor sau veniturilor.”
Europa Liberă: Pe fundalul preţurilor tot mai mari, care au fost veniturile reale ale populaţiei în 2010?
Iurie Gotişan: „Datele statistice arată că veniturile populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună 1 274 de lei, sau echivalentul a 103 dolari americani. Astfel că aceste venituri, comparativ cu 2009 au crescut cu ceva mai mult de nouă la sută. Însă dacă e să luăm aceste cifre în termeni reali, adică cu ajustarea la indicele preţurilor de consum, sau inflaţiei, care în 2010 a fost relativ mare, de circa opt la sută, atunci aceste venituri au înregistrat o creştere de doar 1,7 la sută. Deci, putem conchide că nivelul de trai al populaţiei este în continuă scădere.”
Cheltuieli mai mari decât veniturile
Europa Liberă: De unde provin aceste venituri ale populaţiei? Ce spune statistica despre structura veniturilor?
Iurie Gotişan: „Vedeţi că plăţile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit, cam 43 la sută din veniturile totale. Este interesant faptul că prestaţiile sociale sunt a doua sursă de venit după importanţă, care respectiv au contribuit la formarea veniturilor gospodăriilor în proporţie de circa 19 la sută, fapt care denotă că poderea populaţiei întreţinute şi asistate este destul de mare la noi. Adică, numărul acesteia, mă refer la pensionari, alte categorii de persoane social vulnerabile. Însă sumele pe care le primesc totodată aceste categorii de persoane sunt infime. Un aspect destul de important, pe care-l oferă statistica este că ponderea remitenţelor în total venituri este de circa 17 la sută, un indice destul de mare, ceea ce indică o dată în plus, că economia este ţinută în mare parte pe transferuri şi consum. Mai mult decât atât: populaţia rurală, în comparaţie cu cea urbană, este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de peste 23 la sută chiar.”
Europa Liberă: Şi care este structura cheltuielilor? Pe ce au cheltuit cel mai mult moldovenii anul trecut?
Iurie Gotişan: „Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în anul 2010 au constituit în medie pe o persoană lunar 1 372 de lei, sau 112 dolari americani, cheltuieli care au înregistrat o creştere reală de peste cinci la sută. Şi dacă vedeţi, cheltuielile sunt mai mari decât veniturile, pe care le-am pomenit anterior. Structural vorbind, cea mai mare parte a cheltuielilor tradiţional rămân a fi destinate pentru produsele alimentare, cu o pondere de 41 la sută. Respectiv, potrivit metodologiei Băncii Mondiale, statele în care produsele alimentare din coşul de consum al populaţiei au un nivel de peste 30 la sută sunt catalogate ca state sărace. Spre exemplu, pentru întreţinerea locuinţei o persoană în medie a alocat în 2010 circa 18 la sută din cheltuielile totale de consum, un indice, în opinia mea, destul de mare. De fapt, cheltuielile pentru alimente, întreţinere, transport şi comunicaţii constituie circa trei pătrimi, sau 75 la sută din total cheltuieli, astfel că omului de rând nu-i mai rămâne mai nimic să dea pentru sănătate, învăţământ, educaţie, sau careva evenimente culturale.”
