Gheorghe Cojocaru: „Codul Educaţiei, proiectul căruia se discută în aceste zile şi care urmează să fie suspus votului Parlamentului, este un document care va avea implicaţi nu numai în domeniul învăţământului, dar şi la nivelul întregii societăţi, pe termen imediat şi lung. Elaborat de un grup de autori, instituit prin ordinul Ministrului Educaţiei, acest Cod va lua locul Legii învăţământului, din 1995, încercându-se o reaşezare a şcolii pe standarde moderne. Educaţia, aşa cum este abordată în acest proiect, reprezintă o primă prioritate naţională şi factorul primordial al dezvoltării durabile a societăţii, bazate pe cunoaştere.”
Europa Liberă: Am văzut că opoziţia comunistă a lăsat la o parte obiectivele de durată şi pedalează de fapt raţionalizarea numărului de şcoli. Ce va însemna aceasta?
Gheorghe Cojocaru: „În sensul propriu şi direct al cuvîntului aceasta va conduce, probabil, la reducerea numărului de şcoli existente astăzi, şcolile mici, care implică cheltuieli mari, urmând să fie comasate, iar personalul didactic şi elevii transferaţi către alte instituţii preuniversitare. Sigur, acesta va fi un proces dureros, care, este de presupus, va provoca diverse reacții contestatare, şi aici autoritățile vor trebui să caute răspunsurile adecvate pentru a convinge pedagogii, elevii şi părinţii de utilitatea măsurilor de raţionalizare a numărului de şcoli. Încă odată, închiderea şcolilor nu va fi de loc un lucru îmbucurător pentru micile comunităţi rurale, obişnuite cu şcoala şi pedagogii lor, iar o reacţie de nemulţumire şi disconfort din partea acestora va putea fi depăşită numai dacă se vor oferi condiţii şi perspective mai bune şi elevilor, şi pedagogilor.”
Satul a fost cel mai lovit de dificultăţile tranziţiei
Europa Liberă: E lesne de presupus că această reformă vizează în primul rînd instituţiile preuniversitare din sat, acolo nu sînt suficienţi elevi. În ce măsură va suferi satul din cauza acestei reforme?
Gheorghe Cojocaru: „În toată această perioadă din anii 90 încoace, satul a fost cel mai lovit de dificultăţile tranziţiei şi ar fi injust ca satul să fie lovit în continuare, dar aici nu putem judeca lucrurile la modul general. Este în afara oricăror dubii că reforma şcolii trebuie aprofundată, pentru că astăzi școala este o instituție care face faţă cu greu misiunii sale de instruire şi educaţie, mai ales în condițiile în care se atestă o insuficiență cronică de profesori care şi-au abandonat locurile de muncă din motive de insecuritate social-economică. Şcoala trebuie modernizată, ea trebuie să devină o instituţie fundamentală de formare şi dezvoltare a cetăţeanului, dar nu din contul sau pe contul cetăţenilor.”
Europa Liberă: Reforma sistemului educaţional fără îndoială este oportună, salutară, dar de fapt este o investiţie pe termen lung. Nu se va întâmpla oare ca să întîrzie rezultatele sau în general să eşuieze reforma odată cu schimbarea guvernărilor?
Gheorghe Cojocaru: „Exact aici trebuie să se mediteze foarte profund. Trebuie de spus că impactul acestui Cod al Educației va depinde şi de ceea ce conţine acesta, din punct de vedere conceptual, şi de modul în care va fi aplicat, și de contextul general în care se va derula. Situația de ansamblu este foarte complexă, situația politică şi cea social-economică nu sînt dintre cele mai indicate pentru a face reforme, dar, în condiţiile în care s-a ajuns, cu întârziere, la concluzia că sectorul educațional trebuie reformat, vor trebui găsite și mijloacele, și resursele pentru ca această reformă să dea rezultatele scontate.”
