Călătoream într-un maxi-taxi şi ascultam, de voie, de nevoie, vocile unui post de radio care se revărsau din boxele pitite în tavanul vehiculului. La un moment dat, o voce catifelată, însufleţită, puternică, începu să prezinte nu mai ştiu ce soi de biscuiţi. Biscuiţii aceia, perora vocea cu convingere, erau nemaipomenit de gustoşi şi delicioşi, iar amănuntul cel mai important era că ei NU AVEAU CONSERVANŢI! Prin urmare, toată lumea era invitată să dea buzna în magazine şi să cumpere biscuiţii FĂRĂ CONSERVANŢI.
Realitatea cu amănuntul și cu Iulian Ciocan
De la o vreme, aproape că nu mai există o zi în care să nu-mi sară-n ochi sintagmele FĂRĂ CONSERVANŢI şi FĂRĂ COLORANŢI. O sumedenie de produse alimentare ne sînt oferite în ambalaje pe care scrie, cu litere groase, stridente, că ele, produsele, nu au conservanţi şi coloranţi. Sau nu au nitraţi! În orice alimentară sau supermarket ai intra, găseşti sau îţi sare-n ochi precizarea că produsul cutare e liber de conservanţi sau coloranţi. Şi la piaţă vînzătoarele îţi bagă cartofi sau roşii în pungă, făcîndu-ţi cu ochiul complice: Astea nu au nitraţi! Adică sînt cele mai bune!
În special vocile care fac publicitate vorbesc despre absenţa conservanţilor-coloranţilor-nitraţilor ca despre o mare bucurie, ca despre o imensă performanţă. Păi, numai un zevzec, numai un nătăfleţ bizar mai poate cumpăra azi produse pline de ucigătorii conservanţi. Un om deştept, informat, care vrea să fie sănătos şi longeviv, ce face? Bineînţeles că alege numai produsele FĂRĂ CONSERVANŢI şi FĂRĂ COLORANŢI. Vocile care fac publicitate sînt chiar uneori uşor ironice-caustice: Hai, omule, fă alegerea perfectă! Că doar nu vrei să te îndopi cu conservanţi şi să mori prematur!
Să fiu înţeles corect. Nu am nimic împotriva acestor promotori ai produselor sănătoase. Numai că îmi trece prin minte un gînd îngrijorător: Păi, în ce epocă sinistră am trăit noi o vreme, dacă acum absenţa conservanţilor e dată drept mare realizare? Or, mie mi se pare că produsul alimentar curat, fără conservanţi şi coloranţi, ar trebui să fie un fapt normal, banal, firesc.
Şi mai e ceva. Am impresia că ne îndreptăm rapid spre o altă epocă, una în care toate produsele vor fi libere de conservanţi şi coloranţi. Şi atunci, producătorul care, într-un acces de ingeniozitate, va scrie pe ambalaj TICSIT CU CONSERVANŢI! ar putea da lovitura!
