Linkuri accesibilitate

Putin-Medvedev: un duel minor (I)



A reapărut, la timp, teoria divergenței. Pentru mulți, din ce în ce mai mulți, oameni bine instruiți în politică și istorie rusă, fisura din zidul Kremlinului e vizibilă și crește pe zi ce trece. Conflictul real sau potențial între Primul Ministru Putin și Președintele Medvedev e subiect serios de discuție la nivel înalt.

Un diplomat occidental vorbea recent la o cină selectă despre „ruptura istorică” Putin-Medvedev. Un șef de stat bun cunoscător al limbii și realității ruse vorbea, tot în cadru restrîns, de prezentul care se desface și anunță două variante distincte de viitor pentru Rusia: autoritarismul lui Putin și liberalismul lui Medvedev.

Singura și marea problemă a acestei teorii e caracterul ei real și, simultan, ireal. Paradoxul e plenar. Există destule semne că Putin și Medvedev nu se înțeleg, că nu (mai) au poziții și planuri comune. Recenta ciocnire pe tema conflictului din Libia a fost revelatoare, ca o ușă deschisă într-o casă vînturată de scandal. La Moscova - spun cercurile diplomatice - lumea „bine”, burghezia liberală, oamenii cu bani din clasa de mijloc și, în genere, elita culturală s-au grupat în jurul lui Medvedev.

Evident, oligarhia de joasă extracție, veterenaii administrației și naționaliștii s-au adunat la curtea lui Putin. Diferența de plasament e credibilă și semnalează curente într-adevăr divergente. Asemenea deplasări nu pot fi respinse sau eliminate, în baza concluziilor generale despre comedia propagandistică rusă. Vrînd-nevrînd, Putin a trebuit să joace după regula mandatului limitat și a pus la cale schema care îl reține un timp pe poziția de Prim Ministru, pentru a-l readuce în fața a două mandate prezidențiale proaspete.

Medvedev, succesorul desemnat, a intrat în scenă ca marionetă dar a avut destul timp să încerce primele mișcări pe propriile picioare și, normal, a prins gust pentru plimbări mai lungi. Toate astea înseamnă, în cele din urmă, rivalitate și competiție. Desigur, nu concurs deschis și cursă democratică ci, mai degrabă, conflict intern.

Cugetarea memorabilă a lui Churchill după care politica internă sovietică e totuna cu o luptă de cîini purtată sub covor trebuie schimbată întrucîtva. Covorul sau măcar colțul covorului a fost ridicat. Pînă aici, despre realitatea divergenței Putin-Medvedev. Conflictul există. Însă nu toate conflictele duc la treansformări generale. Există conflicte care se exercită fără să schimbe raporturile principale și decorul încomjurător. Cu alte cuvinte, lupta de cîini descrisă de Churchill e vizibilă, covorul e ridicat dar ușile camerei sînt bine încuiate.

Nici Putin, nici Medvedev nu au dorința sau puterea de a schimba alcătuirea lumii ruse, în momentul în care alcătuirea lumii e în mișcare și cere tocmai așa ceva. Un articol, ca de obicei, pătrunzător și simplu al Yuliei Latynina descrie cu oarecare resemnare situația și, mai ales, lipsa de realitate efectivă a confictului Putin-Medvedev. La ce bun încordare fără transformare? Răspunsul e evident și mai puțin important. Cu adevărat însemnată rămîne condiționarea de fier care menține Rusia în interiorul acestor alternative fără alternative.

Traian Ungureanu

Fost parlamentar european (2009 – 2019), din partea PD-L (Partidul Democrat Liberal, apropiat președintelui Traina Băsescu) și ulterior a PNL (Partidul Național Liberal).

Jurnalist în România, între 1983-1988, Traian Ungureanu a lucrat la BBC, redacția pentru România, între 1989 – 2003. După care a devenit colaboratorul extern al Europei Libere, unde a scris despre politica din România și Europa, a ținut o cronică sportivă iar după ce a devenit europarlamentar, o cronică europeană. Semnează un blog politic și în fiecare vineri, un Jurnal de corespondent de la Londra.

Opiniile autorului nu reprezintă, neapărat, punctul de vedere al radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG