Linkuri accesibilitate

„Biblioteca stranie” de Ruxandra CESEREANU


„O bibliotecă mobilă, pe rotile sau pe schiuri, (…) care are darul să o uimească (…) inclusiv pe cea care propune această catalogare.”



La aniversarea fiicei mele Rareşa, nici o carte nu mi s-a părut mai potrivită ca Biblioteca stranie, de Ruxandra Cesereanu, Curtea Veche, 2010, şi asta deoarece volumul conţine nu mai puţin de 52 de romane (cum ar fi, câte unul pe săptămână) din literatura universală, toate apărute pe piaţa românească a ultimului deceniu. Ştiind-o pe scriitoarea clujeană mare gurmandă în ale literelor, e ca şi cum i-aş pune-n mâna fiicei o carte de bucate exotice, cu reţete care mai de care, grupate în 12 categorii (recunosc stilul Ruxandrei, în felul cum îşi intitulează capitolele: „Delir şi deliruri” sau „Delicioasele metamorfoze înfricoşătoare” sau „Limbile bifurcate ale morţii”; mie mi-au căzut cu tronc în special două: „Insomniaci, onirici, onirologi şi somnambuli” şi „Violenţa tangibilă şi violenţa inefabilă”).

12 categorii romanești
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:28 0:00
Link direct


„O Bibliotecă stranie însă nu mizează doar pe bizareria subiectelor, precizează poeta, ci şi pe competenţa şi performanţa stilului: fără măcar o minimă valoare estetică, un roman straniu nu e valid; sau cel puţin aceasta este cerinţa mea explicită de la romanele pe care le voi analiza în cartea de faţă. Ele nu se cuvin a fi doar bizare, ci şi bine (sau excelent) scrise.” Zis şi făcut! Nu ştiu câte preselecţii o fi făcut neobosita cetitoare, cert e că selecţia finală e una de haute couture şi se suprapune, în mare parte, peste titlurile prezentate la Carte la pachet: Grădina de ciment, de Ian McEwan; Palatul Viselor, de Ismail Kadare; O istorie a lumii în 10 capitole şi jumătate, de Julian Barnes; Schimbarea la trup, de Marie Darrieussecq; Hotelul alb, de D.M. Thomas; Balzac şi micuţa croitoreasă chineză, de Dai Sijie; Moscova-Petuşki, de Venedikt Erofeev; Pianista, de Elfriede Jelinek; Intermitentele morţii, de Jose Saramago; Să nu mă părăseşti, de Kazuo Ishiguro ş.a. Nu sunt uitaţi nici Mario Vargas Llosa, Ohran Pamuk, Umberto Eco, Haruki Murakami etc., etc., radiografiaţi cu de-amănuntul, de la creier la sex (vorba poetului). Iar ca totul să fie la cea mai înaltă ficţiune, autoarea noastră citează câte-o frază din fiecare text analizat – e fraza-ecuson, după care să poată fi recunoscută marca scriitorului!

Voi face şi eu întocmai: „Biblioteca stranie nu este o bibliotecă pe care aş duce-o cu mine pe o insulă pustie (…), ci este o bibliotecă mobilă, pe rotile sau pe schiuri, (…) care are darul să o uimească (…) inclusiv pe cea care propune această catalogare. Aşa încât, cititorule, vino cu mine!”

Ascultă podcasturile Europei Libere

Previous Next

XS
SM
MD
LG