Linkuri accesibilitate

Cristian Diaconescu: „Atitudinea Bucureștiului față de UE devine tot mai suspectă” (VIDEO)


Cristian Diaconescu, imagine de arhivă

Interviu cu șeful diplomației române în guvernările Emil Boc și Mihai Răzvan Ungureanu.

În opinia lui Cristian Diaconescu, plecarea din funcție a lui Victor Negrescu, ministrul delegat care se ocupa de pregătirea președinției române a Consiliului UE, este doar un „alt accident de parcurs”, plecarea acestuia putând fi chiar benefică. Asta pentru că România are probleme mult mai mari, cu mai puțin de două luni înaintea preluării acestei funcții majore în UE: nu are o agendă proprie de obiective, este confruntată cu acuzații grave privind statul de drept, iar atitudinea politică a Bucureștiului față de UE devine „tot mai suspectă”, existând „o încăpățânare cu care se lucrează împotriva intereselor României”.

Europa Liberă: Are un impact de imagine pentru România, cum credeți că se vede în exterior demisia aceasta a lui Victor Negrescu?

Cristian Diaconescu: „În comparație cu celelalte subiecte care astăzi preocupă UE în legătură cu România, demisia ministrului delegat este doar un alt accident de parcurs. Nu cred că va preocupa în mod deosebit Consiliul UE, secretariatul UE care se ocupă de organizarea președinției României. Dânsul funcționa ca o persoană de legătură, înțeleg că în acest moment Misiunea României de pe lângă UE și ambasadorul Luminița Odobescu sunt cei care vor asigura această intermediere între autoritățile de la București și cele de la Bruxelles, Strasbourg sau din Luxemburg. (...) Plecarea unei persoane din afara sistemului diplomatic și de relații internaționale, mai ales într-o zonă complicată cum este UE, chiar este benefică”.

Europa Liberă: Până acum credeți că România a pregătit cum trebuia agenda pe care ar urma să... Sau există măcar o agendă de care să știm public?

Cristian Diaconescu: „Eu nu am semnale în acest sens. S-ar putea să nu fiu suficient de bine informat și chiar mi-aș dori acest lucru. Ceea ce a ocupat foarte serios agenda dialogului între Bruxelles și București au fost problemele legate de statul de drept. Tot ceea ce vedem și se va concretiza din păcate mâine, atât prin raportul privind Mecanismul de Cooperare și Verificare, cât și prin rezoluția Parlamentului European – o situație oarecum inedită. România, înainte de a prelua conducerea treburilor europene, este pusă în situația de a primi un semnal extrem de îngrijorător din partea Parlamentului European.

Cristian Diaconescu: „Atitudinea Bucureștiului față de UE devine tot mai suspectă”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:25 0:00

Sper măcar că din punct de vedere al unei minime decențe, aspectele organizatorice au fost puse la punct. Pentru că președinția Consiliului UE are două dimensiuni importante. Conducerea unor reuniuni ale grupurilor de lucru ale diverselor structuri informale, în pregătirea deciziilor formale – asta însemnând cam 200 de grupuri de lucru în România și cam tot atâtea în exterior, cam 300 de proiecte, directive sau decizii care se discută și se dezbat. Iar pe de altă parte asigurarea relației cu celelalte instituții, mai ales cu Comisia Europeană și cu Parlamentul European.

Este nevoie de profesioniști. Sigur, aceștia pot asigura o președinție minimală, să spunem decentă. Dacă România ar fi avut și un proiect pe care să-l poată cultiva, un proiect cu valoare națională, ar fi avut ocazia ca în cele 6 luni să se afle în primii 5 decidenți esențiali ai UE. Nu îmi pare că a avut acest proiect, nu cred că cineva a promovat un orizont de așteptare și în legătură cu România, pentru a fi folosit în timpul președinției Consiliului UE. Deci funcționarea birocratică probabil că va fi singura performanță pe care o vom putea...”.

Europa Liberă: Credeți că e vorba de incompentență, lipsă de profesionalism sau e chiar o încercare de a distanța România de UE, prin tratarea aceasta a...

Cristian Diaconescu: „Este o întrebare, astăzi, cât se poate de corectă. Dacă îmi puneați această întrebare în urmă cu 6 luni, chiar în condițiile desfășurării din România, v-aș fi spus categoric – orice variantă care ar implica distanțarea României față de UE ar fi exclusă. Astăzi, însă, văzând încăpățânarea cu care se lucrează împotriva intereselor României, atitudinea politică a Bucureștiului față de UE devine tot mai suspectă. Vă spun categoric, aud tot mai frecvent multiplicate intens mesaje care practic nu au existat vreodată în România. (...) Niciodată, poporul român nu a coborât sub 60% încredere în structurile europene și euro-atlantice, adică în Vest. (...) Din ce în ce mai mult se explică națiunii române care ar fi, vezi Doamne, marile probleme ale prezenței noastre în UE, trecându-se în umbră care sunt marile beneficii”.

Europa Liberă: Vorbeam de o agendă, spuneați chiar un proiect de țară. Aveți niște exemple, alte state europene, când au fost în poziția aceasta pe care urmează să o preia România, au avut niște obiective clare, pe care să le impună?

Cristian Diaconescu: „Am un exemplu foarte aproape de noi. De exemplu, Bulgaria, care a reușit în cadrul președinției, printr-o politică armonizată, prudentă, medie ca amploare, fără excese, să obțină agrementul de principiu, politic, bilateral, pentru intrarea în Zona Euro, din partea Germaniei, Franței și a altor mari contributori”.

Europa Liberă: Ce credeți că ar putea România să impună ca agendă?

Cristian Diaconescu: „Sunt în primul rând temele impuse, pe care România nu le poate evita, și aici discutăm de Brexit și de cadrul financiar multianual, adică de bugetul Uniunii Europene, a cărui negociere se sfârșește atunci când se sfârșește și președinția noastră. Aceste subiecte sigur vor capta cea mai mare parte din energia politică a UE. Dar avem vecinătatea la Est, însemnând Ucraina, Georgia și Republica Moldova, avem și Balcanii de Vest, temă pe care a avut-o Bulgaria în mandatul său.

Sigur vor apărea, fiind vorba de buget, temele astăzi la modă, cum este cea a apărării europene, care presupune o cheltuială bugetară cât se poate de serioasă, combaterea migrației, o serie de teme privind modul în care informatizarea și diversele sisteme industriale se adaptează modernizării. Deci, sunt subiecte suficiente, nu știu însă în ce măsură ele vor putea fi apropiate și de interesele directe ale României”.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG