România liberă informează că în Republica Moldova a fost dezvelită și cea de-a cincea statuie a regelui Ferdinand, la Varnița, pe granița „istorică” de la Nistru. Știrea spune că reconstituirea și amplasarea pe locurile de origine a celor cinci statui s-a făcut prin eforturile avocatului basarabean Iulian Rusanovschi, sprijinit de sponsori. Guvernul nu a fost reprezentat oficial la ceremonia reinaugurării, dar a fost de față „Orchestra Ministerului Afacerilor Interne de la Chișinău, iar garda de onoare a fost asigurată de un detașament de carabinieri”. Corespondentul povestește că intonarea imnului a prilejuit un moment aparte: orchestra a intonat imnul Republicii Moldova, apoi, fără niciun ordin suplimentar, pe cel al României. Nu se știe de ce Casa Regală a României nu a onorat invitația de a participa.
La București se încheie azi summit-ul celor Trei Mări, cu participarea a 9 șefi de stat și a reprezentanților oficiali ai Uniunii Europene, Germaniei și Statelor Unite. E vorba de o inițiativă lansată de Croația, promovată de Polonia mai ales pe direcție americană, care implică 12 țări și în care România, scrie presa, se remarcă acum semnificativ aspirând chiar la rolul de lider regional.
Iulian Chifu scrie pe blogurile Adevărul că performanța României este de a fi „asumat conceptual acest proiect prin ancorarea lui în spaţiul partenerilor strategici obligatorii – Statele Unite, Uniunea Europeană, Germania”. Aceasta asigură „angajarea constantă şi puternică a Statelor Unite în regiune, şi în Europa pe de-a-ntregul, prin proiectul investiţional de 100 mld euro şi prin oportunităţi pentru vânzarea gazelor lichefiate şi a gazului de şist din care provine”. Proiectul „generează securitate energetică şi reduce dependenţa de Rusia”. Cu alte cuvinte, contribuie la reconsolidarea relației euro-atlantice, zguduită de tensiuni în ultima vreme. Potrivit analistului, o altă componentă de valoare a reuniunii de la București este că promovează stadiul proiectului celor Trei Mări într-un fel atractiv și pentru statele din Balcanii de Vest.
„În ziua în care Cotroceniul găzduiește un eveniment cu nouă șefi de stat din Europa Centrală și de Est, sub patronajul SUA și cu participarea Germaniei, Liviu Dragnea face notă discordantă și discută cu un înalt oficial chinez despre extinderea influenței economice a Beijingului în România. Două evenimente, aparent fără legătură, care descriu perfect axele mari de politică externă pe care vor să le imprime României cei doi lideri politici”, scrie Cristian Pantazi într-o analiză apărută pe site-ul G4Media.
Analistul reamintește că în iunie liderul social-democraților Liviu Dragnea a avut „o întâlnire informală cu Wess Mitchell la București. Trei zile mai târziu, pe 21 iunie, a fost condamnat în dosarul angajărilor fictive. Probabil că de-atunci i-a fost clar că nu va primi nicio concesie de la Washington pentru atacurile sale la adresa justiției și a statului de drept”. Din acel moment, Dragnea a pornit o serie de atacuri la adresa americanilor: că nu investesc suficient în România, că vor să fure resursele naturale. „Dragnea a amânat până în ultima secundă legea offshore, iar când a votat-o, a făcut-o într-o versiunea care i-a nemulțumit evident pe americani”. Retrimisă de președinte la Parlament, legea se rediscută, dar guvernul a anunțat deja „o versiune și mai dură”.
